Carol Stanciu este Preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie.

Care sunt cele mai frecvente afectiuni gastroentereologice?
In primul rand ciroza hepatica, a carei incidenta este in crestere ingrijoratoare. Se vorbeste de o adevarata epidemie de ciroze, boala grava, deseori complicata de o forma de cancer hepatic si alte complicatii severe. Daca dvs. sau cititorii dvs. se afla in una din urmatoarele situatii: transfuzii  inainte de 1995, interventii stomatologice inainte de 1995, scarificari, tatuaje, expunere profesionala (medici, asistente, infirmiere)-atunci se impune efectuarea unui test de sange (Ac anti HCV, AgHBs) care va poate salva viata. Acum ciroza hepatica este mult mai usor de diagnosticat, decat cu ani in urma.

Ma refer la cazurile de ciroza compensata (nu la cea decompensata cu ascita, icter, hemoragie digestiva variceala, encefalopatie) unde era nevoie de punctie biopsie hepatica, care este insa o metoda invaziva grevata de complicatii, inclusiv de mortalitate. Eu sunt primul medic roman care a dus o lupta asidua impotriva punctiei biopsie hepatica pentru stadializarea hepatitele virale, deoarece medicina moderna permite aceasta stadializare prin metode neinvazive. Insa, pana anul acesta, pentru tratarea hepatitei virale era obligatorie aceasta investigatie. Noi, acum, avem in Iasi FibroScan (elastografia), o tehnica recent introdusa pe plan mondial, care permite cuantificarea fibrozei hepatice pe baza analizei deplasarii unei unde elastice de soc, care se propaga in tesutul hepatic. O metoda nedureroasa care iti spune 100% daca pacientul are ciroza sau nu.

Si care ar fi cauzele acestei epidemii?
Sunt trei elemente extrem de importante. Mai intai, este vorba de infectia virala cu virus hepatic C si cu virus B. Evolutia este insidioasa, fara simptome sau cel mult usoara astenie si aceasta etapa poate dura peste 20 de ani. Dupa instalarea cirozei hepatice, evolutia este de regula spre decompensare si aparitia treptata a tuturor complicatiilor.

Dar la analizele medicale de rutina, nu apare aceasta infectie?
Unde sa isi faca omul analize? Noi, la Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie din Iasi, am introdus aceste analize gratuit. Inainte, oamenii umblau ca naucii! Sau doctorii ii trimiteau sa faca aceste analize, dar oamenii nu aveau  milioane sa plateasca pentru analize. Cei cu factorii de risc enuntati anterior ar fi bine sa se verifice. Un al treilea factor declansator al cirozei este alcoolul. Sunt oameni care spun, si am mii de bolnavi de-a lungul anilor, „domnule profesor, eu nu sunt bautor, beau doar vin de casa, cate un pahar din cand in cand“. Ei bine, nu uitati, vinul de casa este tot alcool.

Nu este indicat nici macar un pahar de vin de casa?
Fiecare caz trebuie tratat individual. Alcoolul este absorbit imediat in stomac, trece prin circulatie si toata circulatia trece prin ficat. Ca la inima. Tot sangele trece prin ficat. Acolo e laboratorul organismului, in ficat. Unii pot metaboliza cantitati mari de alcool, fara efecte nocive asupra ficatului, altii nu. Femeile pot consuma circa 20g/alcool zilnic in siguranta, pe cand barbatii o cantitate dubla. Dar 40g de alcool pe zi inseamna doar 2 pahare de vin, cantitate permisa celor care nu au alti factori de risc. Alcoolul are si efecte benefice, dar acestea nu trebuie exagerate.

Deci, cei care nu au capacitate de metabolizare si consuma alcool in cantitati mici, pot face ciroza.
Da, sigur. In acelasi timp, sunt altii , si s-au facut studii si la sectia de alcoolici de la Spitalul de Psihiatrie „Socola“, care cad in strada din cauza alcoolului si nu fac ciroza, pentru ca sistemul enzimatic este bine dezvoltat. Ani de zile beau cantitati industriale si nu fac ciroza. Este o problema de toleranta individuala. Asta lumea nu intelege. si chiar multi doctori nu inteleg. „Cum domnule, asta nu bea si a facut ciroza?“, se intreaba unii. Pai au facut ciroza pentru ca au baut in cantitati mici, zilnic, avand un teren predispus.

Ciroza apare si in randul tinerilor?
Absolut la toate categoriile de varsta, fiind insa mai frecventa la categoria
50-60 de ani.

Mai exista vreo ingrijorare printre gastroenterologi?
Da. Cea de-a doua epidemie, care ingrijoreaza medicii este cancerul digestiv. Si digestiv insemna esofag, stomac, colon, pancreas, ficat.

Care dintre aceste cancere are o frecventa mai mare?
Cel mai des intalnit este cancerul de colon.

Ce provoaca cancerul de colon?
Nu stim, este greu de spus. Dar, trebuie inteles ca acest cancer este curabil, daca-l descoperi la timp. In majoritatea cazurilor, acest cancer apare dintr-un polip. Omul are un polip mic pe colon, care timp de 15-20 ani nu face nimic, dupa care incepe sa se cancerizeze si apar necazurile. Este grav. Dar, repet, daca-l descoperi in faza de polip, cand se poate scoate prin polipectomie endoscopica, metoda introdusa de mine in Romania din 1980, nu apare nici un risc. Polipul fiind inlaturat, riscul de aparitie a cancerului dispare si el. Nenorocirea este ca oamenii nu inteleg ca trebuie sa-si controleze colonul.

Si cand ar trebui sa inceapa aceste controale, la ce varsta?
In SUA si in statele Europei de Vest, se face screening obligatoriu dupa varsta de 50 ani. Daca ti se face colonoscopie, metoda dureroasa, e drept, si nu se identifica nimic, timp de 10 ani esti asigurat. In general, colonoscopia se repeta la 10 ani. Este infiorator cum a crescut incidenta. Spre deosebire de cancerul de stomac, care are o perioada de evolutie rapida, cel de colon evolueaza incet. 

Cancerul de colon doare?
Partea rea este ca in stadiul incipient nu prea doare. Nu are nici un simptom. Unii spun ca au hemoroizi, de aceea au scaune cu sange. Dar nu e asa! Si important este ca cei care au avut in familie cazuri de cancer la colon si rect, obligatoriu trebuie sa se controleze.

Sa intelegem ca este ereditar?
Da. Cancerul de colon, intr-o oarecare masura, este o boala ereditara. Este obligatia doctorului sa aduca la cunostinta familiei acest lucru, sa le recomande membrilor familiei efectuarea de controale.

Doar rudele de gradul I sunt predispuse la cancer?
Nu, se merge pana la rudele de gradul 3. Daca o ruda de gradul 2 sau 3 a avut cancer de colon si de rect, atunci riscul de cancer al urmasilor este mare. E mai bine sa faci un control, sa fii asigurat ca nu ai nimic, decat sa ajungi la cancer. Oamenii nu inteleg asta. Ei sustin ca sunt sanatosi si ca nu au nevoie de investigatii. Dar, este obligatoriu sa descoperi polipul din timp.

Ca metoda de investigare, doar colonoscopia se foloseste?
Se mai face irigoscopia, dar nu este la fel de sigura ca si colonoscopia. Se incearca acum videocapsula pentru examinarea colonului. Metoda va fi pusa la punct in 2-3 ani. La Iasi, noi suntem printre primele institutii de profil care au folosit aceasta tehnica. Insa, capsula folosita acum trebuie perfectionata. Nu poti fi sigur pe rezultate 100%. Se intampla sa nu vada leziunea. Astfel, ii spui omului ca e sanatos, cand el are un polip, de fapt. Este o greseala capitala iar responsabilitatea noastra este enorma. Aceasta capsula face 4 imagini pe secunda, timp de 8 ore. Descoperirea este uluitoare. Eu, ca doctor, o consider incredibila.

Care este procedeul cu aceasta capsula?
Pacientul este pregatit inainte de a fi supus investigatiei. Apoi, omul inghite pastila, i se pune un aparat pe abdomen, care inregistreaza imaginile. Semnalul de la capsula se transmite la un  inregistrator extern. Apoi, timp de 10 ore cat tine bateria capsulei, omul poate face ce vrea, nu simte nimic, nici macar jena. In final, se transfera datele de pe inregistrator pe computer, care printr-un soft specializat construieste un film video pe care apoi medicul il analizeaza meticulos.

Este o tehnica uluitoare. Dar nu stii daca capsula ajunge in tot colonul. Deci, capsula trebuie imbunatatita din punct de vedere tehnologic. De exemplu, daca pacientul nu e pregatit foarte bine inainte de inghitirea capsulei, aceasta poate confunda o tumoare cu materii fecale . Apoi, in loc de 4 imagini pe secunda, ar trebui sa fie cel putin 8. Pentru ca acea capsula se misca. Ea e cat o pastila de ampicilina. Capsula de endoscopie pentru intestinul subtire este exceptionala. Dar, pentru colon, trebuie perfectionata.

Deci, pana la urma, in prezent, singura metoda sigura de verificare a colonului este colonoscopia? Este o procedura dureroasa, cu riscuri?
Da, colonoscopia este dureroasa, dar necesara. Dar eu, din miile de colonoscopii efectuate, nu am avut nici o problema. Eu nu sunt adeptul anesteziei in timpul colonoscopiei. Mie imi place sa vorbesc cu bolnavul in timpul investigatiei si asa evit complicatiile. La unele cabinete particulare si chiar in strainatate se face anestezie generala, ca sa nu simta bolnavul durerea. Dar anestezia generala are si ea complicatiile ei.

Au murit oameni in urma unei anestezii generale. Si apoi, exista riscul mai mare al perforatiei. Doctorul nu poate comunica cu bolnavul, poate forta avansarea endoscopului si perfora intestinul.  |nsa, fara anestezie,  comunicand cu bolnavul, acesta iti spune imediat cand il doare si te opresti. Cand spui in strainatate ca ai facut 3.000 de colonoscopii fara anestezie si nu ai avut nicio complicatie, te privesc  cu uimire. Ca doctor, cand faci o colonoscopie, trebuie sa ai rabdare si sa comunici mereu cu pacientul.

Sindromul de colon iritabil poate duce la cancer de colon?
Nu. Sindromul de colon iritabil este functional. Este greu de tratat ,dar nu este nici un pericol de a  dezvolta cancer. Dar, un bolnav cu sindromul colonului iritabil  trebuie sa aiba facuta ori colonoscopie ori irigografie cu bariu cu dublu contrast, pentru a fi sigur ca nu exista o alta leziune pe colon.

O ecografie abdominala nu este suficienta?
Ecografia nu-ti poate spune ca ai sindrom de colon
iritabil. Pentru ca, la ecograf nu se vede intestinul. Vezi eventual tumora, nu poti sa localizezi unde este.

Nici macar la o operatie laparoscopica, de exemplu pentru apendice, doctorul nu vede colonul in timpul interventiei?
Nu, se vede doar prin exterior. Pai, haideti sa ne amintim putin de cazul presedintelui american Ronald Reagan. A fost greseala medicilor americani, in ceea ce priveste acest caz. Rusinea Americii! In loc sa-i examineze intreg colonul, medicii i-au facut o rectosigmoidoscopie, punand diagnosticul de polip sigmoidian si lasand mai sus neidentificat un  cancer. Si stiti care a fost explicatia medicilor? Ca, la vremea aceea, colonoscopia costa 1.500 de dolari. Cam scump, nu, pentru viata unui om, mai ales a unui presedinte american??!!! O rusine! Eu  am si spus ca mai bine il trimiteau pe Reagan in Romania, ca-i facem eu colonoscopia gratis! Dupa aceasta experienta, colonoscopia a devenit gratuita pentru orice american de peste 50 de ani, in programe de screening pentru cancerul de colon.

Cand trebuie sa se prezinte un bolnav la gastroenterolog?
Un om care a avut scaun normal toata viata si a inceput sa aiba tulburari de tranzit intestinal, desi nu si-a schimbat alimentatia, trebuie sa mearga la un doctor. Apoi, daca are scaun cu sange, trebuie sa vina la control. Sa nu dea vina pe hemoroizi. Dar chiar daca nu are nimic, peste varsta de 50 ani trebuie sa vina sa-si faca un test hemocult, care determina sangele din materiile  fecale. Daca testul e negativ si pacientul nu a avut rude cu cancer de colon, atunci nu mai sunt necesare alte investigatii. Daca nu, trebuie facut si testul si colonoscopia. |n timpul colonoscopiei, daca se vede polipul, doctorul il scoate. Iar dupa interventie nu e necesara spitalizarea. Omul poate merge acasa.

Pe langa aceste controale, cum prevenim aparitia cancerului? Printr-o alimentatie speciala?
Nu. Prin nimic altceva. E drept, partea pacatoasa este ca acum Romania a  adoptat alimentatia vestica, fara fibre. Doar oamenii de la tara inca mai consuma fibre (mamaliga, paine neagra, legume, fructe etc). O alimentatie bogata in fibre e recomandata. Si suplimentele bogate in fibre sunt bune. Dar cel mai indicat este utilizarea taratei, mai ales in caz de constipatie.

Laxativele sunt indicate in caz de constipatie?
Nu, se forteaza colonul cu laxativele, iar dozele se escaladeaza de la o zi la alta. Pacientul nu face niciun efort pentru ameliorarea dietei si se bazeaza doar pe laxative. O lingura doua de tarate pe zi, puse in iaurt, sunt ideale pentru sanatate. Fibrele formeaza scaunul.

Unele medicamente pot dauna sistemului digestiv?
Sigur. Majoritatea hemoragiilor digestive apar dupa tratamente cu antiinflamatoare ca aspirina, diclofenac etc. Dar sunt oameni care iau astfel de pastile si nu au nimic si sunt oameni care au o mucoasa gastrica sensibila si fac hemoragie digestiva imediat.

Ce inseamna stil de viata sanatos, din punctul de vedere al gastroenterologului?
Sa mananci ceea ce-ti prieste. E foarte important. De exemplu, laptele care este cel mai complet aliment, nu este tolerat de toata lumea. Sunt oameni care nu au lactaza, enzima necesara si dupa ce mananca se umfla ca un butoi. Nu poti recomanda aceeasi alimentatie la toata lumea. Totul este individual. Deci, trebuie sa ai o alimentati sanatoasa, mancand doar ceea ce-ti prieste. Apoi, e important sa muncesti, sa nu ai o viata sedentara. Desigur, cel mai important este sa-ti mentii bunatatea, umanitatea in orice situatie. Un om care nu e bun si generos, nu poate fi sanatos.

PUBLICITATE

Ciroza hepatică şi cancerul digestiv, metode de investigare şi sfaturi utile



Comentarii

Adauga comentariu »

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.