Ovidiu Brazdau este psiholog, lector universitar la Facultatea de Psihologie a Universitatii Ecologice din Bucuresti.

Silvia Ilie este medic specialist Oncologie Medicală, coordonator medical Diperia Vita Med.

Ce ne puteti spune despre glucide, lipide (grasimi) si fibre?
O clasificare corecta a glucidelor se realizeaza in functie de puterea lor glicemica, definita prin conceptul de indice glicemic. Din dorinta de a simplifica, glucidele sunt clasificate in doua categorii: „glucide bune“ (cu indice glicemic scazut) si „glucide rele“ (cu indice glicemic ridicat).

- glucidele rele sunt glucidele a caror asimilare provoaca o crestere mare a glucozei din sange (hiperglicemie). Este cazul zaharului de masa, sub toate formele sale (pur sau combinat cu alte alimente, ca prajiturile), dar este si cazul tuturor glucidelor rafinate industrial, ca faina alba si orezul alb, sau al alcoolului (in special alcoolul distilat), precum si al cartofului si al porumbului.

- glucidele bune sunt glucidele a caror asimilare de catre organism este slaba si provoaca, prin urmare, o crestere redusa a glucozei din sange. Este cazul cerealelor brute (faina cu tarate), al orezului integral si al unor fainoase ca lintea si bobul, dar mai ales cazul majoritatii fructelor si al tuturor legumelor, pe care le includem si in categoria fibrelor alimentare (praz, nap, salata, fasole verde) si care contin, toate, o cantitate redusa de glucide.

Lipidele (sau grasimile) sunt necesare in alimentatie.
Ele contin numeroase vitamine (A, D, E, K) si acizi grasi esentiali (acidul linoleic) si servesc la elaborarea unor hormoni. Anumite lipide sunt responsabile pentru excesul de colesterol, dar - in realitate - exista doua tipuri de colesterol: cel „bun“ si cel „rau“, obiectivul nostru fiind mentinerea colesterolului total la cel mai scazut nivel posibil, prin reunirea tuturor conditiilor pentru ca procentul de colesterol bun sa fie cel mai mare. Trebuie sa stim ca nu toate lipidele favorizeaza cresterea colesterolului „rau“. Dimpotriva, sunt unele care au tendinta de a-l face sa scada simtitor.

Grasimile care maresc colesterolul. Acestea sunt grasimile saturate care se regasesc in carne, mezeluri, unt, branza, untura, lactate.
Grasimile care nu au decat o mica influenta asupra colesterolului. Acestea sunt continute de crustacee, oua, carnea de pasare - (fara piele).
Grasimile care scad colesterolul. Acestea sunt uleiurile vegetale: masline, palmier, porumb obtinute prin presare la rece. Cat despre peste, grasimea acestuia nu intervine cu adevarat in metabolismul colesterolului, ci constituie un mod de prevenire a bolilor cardiovasculare, facand sa scada trigliceridele si impiedicand trombozele.

Asimilarea grasimilor este perturbata cand ele sunt amestecate cu glucidele rele, ceea ce are drept consecinta o importanta stocare de energie, sub forma grasimilor de rezerva. Fibrele alimentare sunt substantele continute in special de legume, leguminoase, fructe si cereale in stare bruta. Desi ele nu au nici o valoare energetica a priori, fibrele alimentare joaca un rol extrem de important in digestie, in special datorita celulozei, ligninei, pectinei si a mucilagiilor pe care le contin. Ele asigura un bun tranzit intestinal, iar absenta lor sta la originea majoritatii cazurilor de constipatie.

Fibrele fiind, totodata, foarte bogate in vitamine, oligoelemente si in saruri minerale, insuficienta lor poate duce la grave carente. Ele impiedica absorbtia, pe cale digestiva, a lipidelor, diminuand astfel riscul de ateroscleroza. Pe de alta parte, fibrele au avantajul de a limita efectele toxice ale anumitor substante chimice, cum sunt aditivii si colorantii. Dupa opinia unor medici gastro-energologi, anumite fibre ar avea capacitatea de a proteja colonul impotriva a numeroase riscuri si, mai ales, impotriva cancerelor digestive. |n ultimii ani, cresterea nivelului de viata din tarile industrializate a avut ca urmare scaderea consumului de fibre - francezii consuma, actualmente, sub 20 de grame de fibre pe zi, in vreme ce aportul zilnic necesar ar fi de 40 de grame.

Cum trebuie sa mancam pentru a slabi?
Metoda de slabire se bazeaza, in parte, pe alegerea facuta intre glucidele „bune“ si cele „rele“. De asemenea, trebuie sa alegeti intre grasimile „bune“ si cele „rele“, daca aveti un colesterol cu tendinta de crestere sau daca doriti sa fiti asigurati impotriva riscului bolilor cardio-vasculare. |n majoritatea cazurilor trebuie evitata amestecarea lipidelor cu glucidele rele, avand grija sa preferam lipidele bune mai ales pentru a preveni bolile cardio-vasculare. Lipidele vor fi insotite de diferite legume care sa asigure necesarul de vitamine, minerale si fibre. Fibrele alimentare (celuloza) au si ele o actiune benefica in cazul obezitatii. Introducerea lor in alimentatie are ca efect scaderea glicemiei si a insulinemiei (adica a secretiei de insulina), care sunt raspunzatoare - pentru constituirea grasimii de rezerva.

Pancreasul are vreun „rol ajutator” in ingrasare?
Pancreasul are un rol esential in  metabolismul omului. Daca este in buna stare, isi va indeplini normal functia care consta in scaderea glicemiei prin producerea dozei adecvate de insulina. Daca secreta, din diverse cauze,  o cantitate mai mare de insulina decat ar fi normal, va avea tendinta sa declanseze o stocare anormala de acizi grasi, adica grasimi de rezerva. De aceea, pancreasul - prin functia sa insulinica - va fi responsabil pentru kilogramele in plus (pot fi cauze mostenite sau dobandite). De aceea o alimentatie hiperglucidica duce, in timp, la o disfunctie pancreatica.

Ne puteti exemplifica?
Ingerarea unei glucide - de exemplu, o felie de paine, mancata singura (fara alt adaos). Painea este o glucida al carui amidon transformat in glucoza trece direct in sange. Organismul se afla, subit, in hiperglicemie (cresterea procentului de zahar din sange), pancreasul incepe, sa secrete insulina al carei rol este:
- sa fixeze glucoza in tesuturile organismului, fie pentru a constitui o rezerva de energie pe termen scurt, folosita pentru nevoile vitale imediate ale corpului (glicogen), fie pentru a constitui un stoc pe termen mai lung, ca rezerva de grasime;
- sa scada procentul de zahar din sange.

Ingerarea unei glucide si a unei lipide - de exemplu, o felie de paine cu unt.
Glucida se transforma in glucoza; procentul de zahar din sange creste; pancreasul secreta insulina. Diferenta este aceea ca, in acest caz, lipida se regaseste in sange, transformata in acid gras. Daca pancreasul se afla in perfecta stare de sanatate, doza de insulina pe care o va secreta va fi exact in raport cu cantitatea de glucoza ce trebuie prelucrata. Daca pancreasul are o functionare defectuoasa, cantitatea de insulina pe care o va elibera va fi mai mare decat cea necesara pentru prelucrarea glucozei si, astfel, o parte din energia lipidei (care, in mod normal, ar fi fost eliminata), va fi stocata anormal, ca rezerva de grasime. |ntelegem acum ca starea pancreasului este aceea care il deosebeste pe individul cu tendinta la ingrasare de cel care poate manca orice, fara sa se ingrase, primul fiind afectat de hiper-insulinism.

Ingerarea lipidelor singure - de exemplu, o bucata de branza mancata singura (fara alt, adaos). Metabolismul unei lipide singure nu are nici un efect glicemic, adica nu are loc nici un fel de eliberare de glucoza in sange. |n consecinta, pancreasul nu secreta practic insulina. |n absenta insulinei nu exista, prin urmare, stocare de energie. Ceea ce nu inseamna ca ingerarea respectivelor lipide nu foloseste la nimic.Prin procesul de digestie, organismul ia din alimentul in cauza toate
substantele care sunt necesare metabolismului sau energetic si, in special, vitaminele, acizii grasi esentiali, precum si sarurile minerale (calciul din lactate).

PUBLICITATE

Cum trebuie să mănânci pentru a slăbi



Comentarii

Adauga comentariu »

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.