Un nou-născut se adaptează la hrănitul oral în câteva săptămâni. În aceste săptămâni, se dezvoltă secreţia bilei de către ficat şi a enzimelor digestive de către pancreas. În această perioadă, grăsimile consumate trebuie să fie foarte uşor digerabile. Laptele matern este perfect pentru nevoile unui nou-născut, deoarece conţine enzimele necesare descompunerii grăsimilor. Aceste enzime rămân active - laptele fiind proaspăt şi nepasteurizat - şi, deşi sunt formate din proteine, rezistă digestiei acide din stomacul bebeluşului. Spre deosebire de adulţi, care digeră grăsimile în special în intestinul subţire, cu ajutorul enzimelor produse de pancreas, bebeluşii pot produce enzime pentru digestia grăsimilor cu ajutorul glandelor salivare (responsabile pentru digestia a 20-30% din grăsimi) şi al glandelor aflate în stomac (responsabile pentru digestia a 20-30% din grăsimi). Toate aceste enzime rezistă acidităţii din stomac.

Optimizarea digestiei
Grăsimile şi uleiurile cresc perioada de timp în care alimentele rămân în
stomac, optimizând astfel procesul de digestie a proteinelor. Grăsimile şi uleiurile alimentare scad probabilitatea dezvoltării alergiilor, care sunt cauzate de absorbţia proteinelor nedigerate sau digerate incomplet. Atât grăsimile saturate, cât şi cele nesaturate îndeplinesc această funcţie, dar grăsimile nesaturate sunt mai bune pentru organism datorită conţinutului de acizi graşi esenţiali omega 6 şi omega 3.
Acizii graşi esenţiali influenţează structura celulelor intestinului. Ei măresc dimensiunile celulelor digestive-absorbtive. Rezultatele sunt eficientizarea  digestiei, creşterea gradului de absorbţie a substanţelor nutritive şi scăderea gradului de absorbţie al alergenilor. Grăsimile pentru bebeluşi trebuie să conţină acizii graşi esenţiali - linoleic (omega 6) şi alfa-linolenic (omega 3) - precum şi acizi graşi neesenţiali. Aceştia sunt necesari dezvoltării membranelor celulare (pentru toate tipurile de celule). Sunt importanţi pentru transportul substanţelor nutritive înspre celule şi al toxinelor dinspre celule. Acizii graşi esenţiali sunt, de asemenea, vitali pentru dezvoltarea creierului, celulelor nervoase şi ficatului.

Deficienţele
Studiile arată că deficitul de omega 6 duce la subdezvoltare, diaree, afecţiuni cutanate, dezechilibre metabolice. Deficienţele de omega 3 se manifestă prin anomalii neurologice şi ale aparatului vizual. În plus, studiile arată că uleiurile care conţin acizii graşi esenţiali omega 6 şi omega 3 pot proteja copiii de intoleranţe alimentare şi de alergii.

Alegerea uleiului potrivit
Femeile însărcinate şi cele care alăptează trebuie să aleagă cu mare grijă uleiurile pe care le consumă, cele mai importante criterii fiind prospeţimea, modul de obţinere - presarea la rece şi conţinutul unui raport optim în acizi graşi esenţiali.
Uleiul de cânepă este cel mai echilibrat, datorită raportului de 3:1 dintre acizii graşi esenţiali omega 6 şi omega 3, ideal pentru organism, şi conţinutului de acizi graşi mononesaturaţi omega 9. Uleiul de in poate îmbogăţi o dietă săracă în omega 3 pe perioadă limitată. În consumul pe termen lung, poate cauza deficienţe de omega 6 datorită raportului de 1:3 omega 6 la omega 3, inversul celui ideal. Uleiul de soia conţine, de asemenea, ambii acizi graşi esenţiali. Uleiurile virgine de măsline sunt foarte sănătoase, dar conţin prea puţini acizi graşi esenţiali omega 3. Pentru a îmbunătăţi conţinutul lor în acizi graşi esenţiali, acestea trebuie amestecate 50:50 cu ulei de in. Margarinele, uleiurile hidrogenate, uleiurile prăjite şi rafinate trebuie evitate înaintea şi în timpul sarcinii, în perioada de lactaţie... şi pentru totdeauna. Dacă mama le consumă, se vor regăsi şi în laptele matern. Acestea conţin acizi graşi trans, care pot afecta sănătatea membranei celulare, dezvoltarea creierului, sistemului cardiovascular, a ficatului şi a sistemului imunitar ale fătului.

PUBLICITATE

Ce grăsimi trebuie să le dăm bebeluşilor?



Comentarii

Adauga comentariu »

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.