![]() |
Diareea acutăTulburarea acută de digestie duce la evacuarea accelerată a conţinutului intestinal şi la pierderi hidroelectrolitice exteriorizate de scăderea rapidă în greutate. Elena Popa |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
Dr. Elena Popa este medic primar MG/MF pediatrie în cadrul Centrului Medical „Doctor Luca“
Diareea semnifică mărirea bruscă sau progresivă a numărului de scaune, reducerea consistenţei acestora (creşterea conţinutului apos) şi/sau aspecte particulare ale scaunelor: mucogrunjos, apos, mucopurulent, sangvinolent, steatoreic (grăsos), de culoare verde etc. Cauzele diareei acute sunt dominate de infecţii microbiene (escherichia coli, salmonella, dizenterie, klebsiella etc), virale (rotavirus) şi parazitare (giardia lamblia etc). Diareea poate însoţi infecţii situate în afara tubului digestiv (respiratorii, urinare, ORL etc.) sau se pot datora unor cauze neinfecţioase: erori dietetice, îngrijire deficitară, antibioterapie prelungită, alergie, malnutriţie, prematuritate.
În România, în urmă cu câteva decenii, diareea acută şi afecţiunile respiratorii se aflau pe primul loc în cauzele de mortalitate la copii în vârstă de 0-1 ani. Această situaţie s-a ameliorat şi, în prezent, ţara noastră ocupă locul 6 în aceeaşi clasificare.
Uneori, apar manifestări clinice ce pot anunţa apariţia unei tulburări digestive: inapetenţă, agitaţie, somn superficial, stagnare în greutate, eritem fesier. Manifestarea în sine este apariţia scaunelor diareice în număr variabil cu conţinut apos excesiv, uneori însoţite de vărsături, colici abdominale, meteorism abdominal (consecinţă a fermentaţiei) şi, progresiv, semne de deshidratare acută proporţionale cu cantitatea de apă pierdută (când se pierde peste 10% din greutatea corporală apar semne de suferinţă a neuronului: piele şi mucoase uscate, globi oculari încercănaţi, înfundaţi în orbite, pliul abdominal leneş, sete vie, stare generală alterată, ducând până la comă). În cazul acestor diarei acute, de maximă importanţă este profilaxia. Aceasta presupune o muncă susţinută de educaţie sanitară a mamei.
Familia şi, în special, mama trebuie să cunoască măsurile igienico-sanitare privind alimentaţia copilului, indiferent de vârstă, dar mai ales a sugarului:
- promovarea alimentaţiei la sân (laptele de mamă oferă protecţie antiinfecţioasă);
- igiena alimentelor, a veselei, a mâinilor persoanelor care manipulează alimentele;
- păstrarea în spaţii frigorifice, respectarea modului de preparare termică şi a termenelor de valabilitate a alimentelor;
- igiena surselor de apă;
- evitarea supraalimentaţiei ca şi a alimentelor neadecvate vârstei copilului.
În cazul apariţiei diareei acute sau a semnelor menţionate, este imperios necesar ca familia să se adreseze medicului de familie şi să se reţină scaunul pentru analiza coprobacteriologică şi să suplinească nevoia de lichide şi electroliţi a copilului (în prezent, cele mai indicate sunt soluţiile de rehidratare orală care conţin clorură de sodiu şi potasiu, bicarbonat de sodiu şi glucoză şi care se găsesc sub formă de plicuri cu pulbere. Conţinutul unui plic se dizolvă în apa fiartă şi răcită şi se administrează câte o linguriţă la fiecare 4-5 minute).
Foarte importantă este în prezent profilaxia prin vaccinări a sugarului împotriva infecţiilor digestive virale, începând cu vârsta de 6 săptămâni. Este cunoscută eficacitatea vaccinării în febra tifoidă şi holeră. Recent, se vaccinează contra infecţiilor cu rotavirus, care reprezintă cea mai comună cauză de gastroenterită acută severă la sugari şi copii mici. Schema de vaccinare trebuie finalizată înainte de vârsta de 24 de săptămâni, iar vaccinul poate fi administrat odată cu celelalte vaccinuri din schema de imunizare a sugarului.
Cu toate acestea, părinţii nu trebuie să ezite în a se adresa medicului de familie încă de la primele semne ale unei tulburări digestive, pentru a preveni agravarea bolii.
| « inapoi [adauga articol] | Articol vizualizat de 3655 cititori |
| PUBLICITATE |





52 vizitatori online










