Cristina Anca Dascalescu este medic primar în medicina de familie, cu competenţă în api-fitoterapie

„Ce-ţi doreşti? Băiat sau fată? Sănătos să fie!“ este răspunsul invariabil cu privire la viitorul urmaş, aşteptat cu atâta dragoste şi speranţă. Dar uneori, apare suferinţa datorită unor boli prezente încă de la naştere. Le putem evita? Cum? Sunt întrebări care mi se pun la consultaţiile prenatale. În acest număr al revistei, voi încerca să răspund celor mai frecvente întrebări pe care mi le adresează părinţii, despre malformaţiile congenitale.

Ce sunt malformaţiile congenitale şi cum apar?
Malformaţiile congenitale (defecte la naştere) sunt anomalii de funcţionare, morfologice sau metabolice, ale organismului, prezente la naştere sau în prima perioadă de viaţă a copilului. Apar cu o frecvenţă de 2-3% din totalitatea naşterilor şi sunt cauzate fie de materialul genetic al părinţilor, direct sau prin mutaţii genice, fie sub acţiunea unor factori din mediul exterior, numiţi teratogeni. Bolile genetice sau ereditare sunt cauzate de anumite modificări la nivelul genelor sau al cromozomilor şi se transmit de la o generaţie la alta. Factorii de mediu care pot favoriza apariţia bolii pot fi fizici, biologici sau chimici. Factorii fizici sunt reprezentaţi de poluare, radiaţiile ionizante, solare sau cele cosmice. Factorii biologici sunt generaţi de virusuri, bacterii sau paraziţi (toxoplasma gondii), sau de unele vaccinuri efectuate în timpul sarcinii. Factorii chimici sunt reprezentaţi de anumite substanţe chimice industriale (mercurul, plumbul, monooxidul de carbon, derivaţii alogenaţi, arsenicul), unele medicamente sau droguri (narcotice, alcool, tutun, cafea). Medicamentele cel mai des incriminate în apariţia malformaţiilor congenitale sunt cele pentru tratamentul afecţiunilor endocrine, anticonvulsivantele, antipsihoticele, unele antibiotice şi chiar anumite vitamine. Uneori, efectele medicamentelor asupra fătului sunt cunoscute doar după mulţi ani. Talidomida, de exemplu, folosită în Europa, prin 1960, s-a soldat cu malformaţii congenitale grave, ca lipsa sau scurtarea extremităţilor nou-născuţilor ale căror mame au luat acest medicament. Toate acestea pot fi prevenite, într-o mare proporţie, printr-un planning corect şi prin informarea medicului de specialitate de prezenţa sarcinii.

Răcelile pot afecta viitorul copil?
În orice perioadă a anului, gravida intră în contact cu diverşi microbi. Deoarece viruşii trec de multe ori bariera placentară, afectarea organismului mamei prin contractarea unei viroze respiratorii sau digestive poate avea efecte nedorite asupra fătului. Este necesar consultul medical cu programare, pentru a se evita contactul cu ceilalţi bolnavi posibil contagioşi şi pentru a se da doar medicamentul necesar pentru tratarea bolii gravidei, fără afectarea fătului.

Care este cea mai vulnerabilă perioadă a sarcinii?     
Efectele intervenţiei unui factor posibil teratogen depind mult de perioada sarcinii în care acţionează. Primul trimestru de graviditate este cel mai expus posibilităţii dezvoltării unor malormaţii congenitale, cum ar fi cele cardiovasculare, pulmonare, neurologice etc, uneori incompatibile cu viaţa. Astfel, expunerea în primele 2 luni, când se dezvoltă embrionul, poate conduce la defecte structurale uneori de importanţă vitală. După vârsta de 9 săptămâni, organele fătului sunt aproape în totalitate formate din punct de vedere morfologic, dar urmează etapa fetală, în care se desăvârşeşte maturarea lor funcţională. Factorii agresori pot produce în acea perioadă modificări minore de structură, dar importante în modul de funcţionare a organelor.

Cum putem preveni aceste anomalii congenitale?
Nu faceţi nicio investigaţie radiologică dentară, pulmonară sau tomografii, fără să anunţaţi că sunteţi gravidă. Atenţie şi la anestezii locale sau generale, dar şi la antibioticele pe care le luaţi în timpul sarcinii! Unele sunt permise doar într-o anumită perioadă în sarcină, altele sunt contraindicate. Gravida nu trebuie să ia nici un medicament fără a consulta medicul specialist! În ceea ce priveşte ceilalţi factori favorizanţi prezentaţi, este necesară evitarea contactului cu ei în timpul sarcinii, mai ales în primul trimestru de sarcină. Consultaţia prenatală este vitală atât pentru corectarea şi tratarea unor boli acute dentare, respiratorii, digestive, dar şi a unor boli cronice ca anemia, spasmofilia, dereglări endocrine, ale concentraţiei glucozei din sânge, a colesterolului sau ale tensiunii arteriale. Examenul prenatal va conţine nu doar examenul general, clinic şi paraclinic, dar şi testul genetic şi instituirea unei scheme de tratament  care să nu reprezinte un risc pentru viitorul copil. Identificarea unor posibile contacte virusale prin testul T.O.R.C.H. cu toxoplasma, oreionul, rubeola, citomegalovirusul şi herpesul genital se face tot ca o măsură vitală preconcepţiei, urmată, dacă este nevoie, de tratamentul necesar. Există două valori urmărite în cadrul testului T.O.R.C.H. pentru fiecare boală, IgM care arată dacă persoana respectivă are boala în momentul respectiv şi IgG care arată dacă persoana a trecut prin boală şi are anticorpi. Valorile mari ale IgM necesită tratamentul de urgenţă al bolii, pentru a evita declanşarea unor malformaţii congenitale ale viitorului făt.

Din fericire, există azi şi în România screeningul genetic, ce începe să devină o parte uzuală a îngrijirii prenatale. În acest sens, sunt patru proceduri importante folosite: tehnicile imagistice (radiologia, ecografia, RMN), amniocenteza, biopsia de vilozităţi coriale şi cordonocenteza (recoltarea de sânge fetal). Uzual, ecografia serveşte ca procedură de screening pentru stabilirea viabilităţii fetale şi a ratei creşterii. Astfel, sunt monitorizate gravidele la care nu este suspectată o anomalie fetală, iar în perioada de 16-18 săptămâni de sarcină, se urmăreşte posibilitatea apariţiei unei anomalii specifice. Vizualizarea unei anomalii fetale trebuie urmată de amniocenteză. Triplul test este cel mai important test neinvaziv pentru depistarea unor anomalii fetale, cum ar fi defecte de tub neural, sindromul Down, sindromul Eduards. Se face obligatoriu gravidelor de peste 35 ani, între săptămânile 14-21 de sarcină, deoarece  riscul de a naşte un făt cu anomalii genetice creşte exponenţial după această vârstă.

Chiar şi aparent banalele vitamine se vor lua înainte şi în timpul sarcinii doar la recomandarea medicului. De exemplu, dacă administrarea de acid folic are efecte benefice în prevenirea defectelor de tub neural, excesul de vitamină A, E, D sau K poate provoca tulburări în dezvoltarea fătului, iar lipsa vitaminei B12 poate provoca avorturi spontane. Acidul folic se va lua la indicaţia specialistului, atât de viitoarea mămică înainte cu 3 luni de concepţie, cât şi în timpul sarcinii, mai ales în primul trimestru, pentru prevenirea malformaţiilor congenitale, dar şi de viitorul tată pentru stimularea spermatogenezei de calitate. Cele mai bune surse de acid folic sunt: conopida, broccoli, varza, fasolea verde, lintea, mazărea, morcovii, cartofii, salata, spanacul, grepfrutul, bananele, papaya, sucul de portocale, pâinea neagră, laptele, ouăle, nucile, peştele. Vitamina C utilă în creşterea imunităţii, dar şi în absorbţia fierului se găseşte mai ales în măceşe, kiwi şi ardei. Aportul de minerale va fi furnizat preponderent de produse alimentare. Ca surse de calciu amintesc produsele lactate proaspete (brânza de vaci, caş, iaurtul dietetic), dar şi cele vegetale ca susanul, legumele cu frunze verzi, tofu, alunele, caisele deshidratate sau migdalele. Fierul este adus în alimentaţie din surse animale, dar şi vegetale ca: soia, susanul, fisticul, sfecla roşie. Evitaţi laptele muls proaspăt şi nefiert, carnea nepreparată termic şi ouăle crude. Dacă este necesar, la indicaţia medicului specialist se vor lua suplimentele cu vitamine şi minerale, special concepute pentru această perioadă.   
 
Fitoterapia ne este un aliat preţios în tratarea multor boli, dar în sarcină, atenţie la anumite plante medicinale care sunt contraindicate. Dintre acestea amintesc Coada-Şoricelului, Obligeana, Pelinul, Anasonul dulce, Fenicul, Cimbrul, Lemnul-dulce, Ardeiul iute, Salvia, Rostopasca, Inul, Vâscul. Unele plante medicinale pot provoca avort spontan, altele modificări ireversibile în dezvoltarea fătului, de aceea consultaţi medicul şi în cazul acestei variante terapeutice.
În concluzie, adoptarea unui stil sănătos de viaţă, cu o alimentaţie echilibrată bazată pe consumul de alimente proaspete care să aducă zilnic necesarul de vitamine şi minerale, evitarea factorilor favorizanţi prezentaţi şi consultarea medicului atât în perioada fertilă, cât şi după concepţie, vă fereşte viitorul copil de multe suferinţe fizice şi mentale.

PUBLICITATE

Malformaţiile congenitale: Cum să naştem copii sănătoşi?



Comentarii

Adauga comentariu »

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.