Începând cu acest număr, vă vom prezenta un „serial“ care abordează, într-un mod simplu, dar concret, problema grăsimilor, controversată şi  mediatizată negativ din cauza efectelor lor asupra organismului - obezitate, afecţiuni cardiovasculare etc. Totuşi, nu trebuie să uităm că grăsimile sunt vitale pentru sănătate. Problema grăsimilor polinesaturate, care sunt vitale, dar totuşi pot cauza şi cancerul, este dezbătută continuu. Grăsimea din carnea de vită este condamnată, uleiul de peşte, lăudat. În alte articole,  uleiul de peşte este „atacat”, din cauza conţinutului în metale grele, pe care peştii le preiau din mările poluate. Auzim poveşti despre grăsimile prăjite, care duc la cancer. Avem apoi subiectul „înfricoşător“ al colesterolului crescut, care ne poate ucide. Toate aceste poveşti au generat mai mult fum decât foc. Adevărul „simplist“ şi trunchiat, care ajută la promovarea şi vânzarea anumitor produse, a creat confuzii.

Unele grăsimi sunt absolut necesare pentru a rămâne sănătoşi, altele sunt dăunătoare. Unele grăsimi vindecă, altele ucid. Aceste capacităţi depind de mai mulţi factori: Ce fel de grăsime este? Cum a fost tratată? A fost încinsă, a fost expusă luminii puternice, oxigenului, căldurii, hidrogenării sau metalelor grele? Cât de veche este? A fost folosită la prepararea mâncării? În ce cantităţi a fost consumată?
Pe parcursul mai multor numere, vă vom arăta de ce nu putem clasifica grăsimile în bune şi rele 100%, precum şi care sunt cantităţile corecte de grăsimi şi proporţiile echilibrate, astfel încât acestea să ne ajute să devenim mai sănătoşi.

Clasificarea grăsimilor
Diferenţele dintre grăsimile bune şi cele rele sunt date de structura lor moleculară, mai precis de lungimea catenei*, care le face să se comporte diferit în organismul nostru.
Grăsimile saturate sunt cele cu catena scurtă şi dreaptă; se găsesc în carne de vită, porc, unt, uleiuri tropicale de cocos şi palmier. Asigură energie, calorii şi căldură, ajută la construirea membranelor, pot fi depozitate în ţesuturi adipoase şi pot cauza creşterea nivelului colesterolului.
Grăsimile nesaturate, cu catena mai lungă şi curbată, se împart, la rândul lor, în două grupe: mononesaturate şi polinesaturate.
Grasimile mononesaturate din grupa omega 9. Acidul oleic (OA) este cel mai important şi se găseşte în uleiul de măsline, migdale, avocado şi alune. Aceşti acizi graşi pot fi produşi de organismul nostru.
Grăsimile polinesaturate sunt grupele de acizi graşi omega 6 şi omega 3, denumiţi şi esenţiali, deoarece sunt vitali pentru sănătate, dar organismul nostru nu îi poate produce singur. Din grupa omega 6, cel mai cunoscut este acidul linoleic (LA), care se găseşte în uleiurile de floarea-soarelui, cânepă, soia, dovleac şi susan.
Grăsimile superpolinesaturate, cu catenele cele mai lungi şi încovoiate, sunt din grupa acizilor graşi omega 3, din care fac parte acidul alfa-linolenic (LNA), care se găseşte în in, cânepă, rapiţă, nuci, frunzele colorate verde-închis şi cei doi acizi graşi superiori EPA (eicosapentaenoic) şi DHA (docosahexaenoic), care se găsesc în uleuirile peştilor de apă dulce rece şi cei marini: somon, macrou, sardină.
Specialiştii recomandă înlocuirea grăsimilor saturate cu cele nesaturate; o dietă cu conţinut mai ridicat de acizi graşi mononesaturaţi omega 9 şi un raport optim între omega 6 şi omega 3 ajută la scăderea colesterolului, tratarea diabetului, artritei, depresiei şi  altor boli caracteristice civilizaţiei moderne.
 
*catenă = lanţ de atomi legaţi între ei prin valenţe simple sau multiple

PUBLICITATE

Grăsimile bune şi rele. Cum să le combinăm ca să fim sănătoşi



Comentarii

Adauga comentariu »

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.