Cristina Anca Dascalescu este medic primar în medicina de familie, cu competenţă în api-fitoterapie

Poate fi tratată hipertensiunea arterială  fără medicamente? Hipertensiunea arterială (HTA) este o afecţiune evidenţiată de creşterea tensiunii arteriale peste valori de 140 mmHg (sistolică) şi peste 90 mm Hg (diastolică). În peste 90% din cazurile de hipertensiune arterială, cauzele nu se pot preciza. Boala hipertensivă este numită, în acest caz, hipertensiune arterială esenţială. Pentru mecanismele ei, au fost propuse diverse ipoteze, iar una dintre cele mai admise este aceea că factorii predispozanţi sau determinanţi ar fi: ereditatea, factorii vasculari, unele tulburări endocrine legate de suprarenale, regimul hipercaloric, stările emotive repetate, aportul excesiv de sare în alimentaţie. În 10% din cazuri, HTA poate fi secundară şi este determinată de: diverse afecţiuni cerebrale sau de cauze renale, cum sunt nefrita cronică sau rinichiul mic. Alte cauze pot fi cele endocrine, ca tumorile glandelor suprarenale sau hipofizare, anomaliile aortei (coarctaţia aortică) şi cauze congenitale sau de scădere a elasticităţii aortei, ce este întâlnită, de obicei, la vârstnici. Simptomele hipertensiunii arteriale sunt foarte variate şi pot fi condiţionate de stadiul bolii, de personalitatea bolnavului, de asocierea cu alte afecţiuni şi depind de faptul dacă HTA a fost diagnosticată ca fiind esenţială sau secundară. Manifestările hipertensiunii arteriale sunt diverse şi diferă de la caz la caz. Semnalele de alarmă sunt evidenţiate de: ameţeli, tinitus (vâjâieli în urechi), dureri de cap, ce sunt uneori mai importante dimineaţa, epistaxis (sângerare nazală) şi tulburări de vedere (apariţia de puncte luminoase sau negre în câmpul vizual).

În unele cazuri, chiar la valori mari ale tensiunii (180-200/100 mmHg), bolnavii nu au nici o tulburare subiectivă, aceeaşi absenţă a simptomatologiei existând şi în fazele de început ale HTA esenţiale, de aceea este recomandată măsurarea periodică a tensiunii arteriale, pentru că HTA acţionează de multe ori ca un „ucigaş tăcut”. Evoluţia bolii este benignă în multe cazuri, în special când creşterile tensiunii sistolice şi diastolice sunt mici. Însă chiar în aceste cazuri, dacă HTA nu este tratată corect, pot apărea simptomele localizărilor aterosclerozei la inimă, creier sau rinichi.
Prognosticul şi evoluţia hipertensiunii arteriale depind de valorile înregistrate ale tensiunii, cât şi de depistarea ei cât mai precoce. HTA netratată este cunoscută ca un factor de risc ce favorizează localizarea şi agravarea aterosclerozei, antrenând complicaţii cardiace (cardiopatia ischemică), accidente cerebrale, stenoze ale carotidelor sau ale vaselor membrelor inferioare (arterite). S-a remarcat că 50% din bolnavii hipertensivi au cardiopatie ischemică, iar bolnavii cu infarct miocardic au avut frecvent, în trecut, HTA. Coexistenţa cu alţi factori de risc ca fumatul, obezitatea, consumul de alcool, sedentarismul, stresul, consumul de sare în exces, uricemia (creşterea cantităţii de acid uric în sânge), creşterea glicemiei şi a consumului de grăsimi animale, accelerează evoluţia aterosclerozei spre hipertensiune arterială. Aceşti factori sunt incriminaţi şi în apariţia aşa-numitelor „boli ale civilizaţiei”, ce reprezintă un adevărat flagel pentru omenire. Este vorba despre bolile de inimă (infarctul miocardic), cancerul, diabetul zaharat, obezitatea, dislipidemiile şi ateroscleroza. Din acest motiv, este necesară şi evaluarea acestor boli, care pot fi asociate hipertensiunii arteriale.   

Studiul Framingham a arătat că HTA este în continuare un factor major de risc cardiovascular ce favorizează aterogeneza, adică formarea plăcii de aterom. Un alt studiu a demonstrat faptul că populaţiile mediteraneene care consumă în mod obişnuit usturoiul în alimentaţia curentă înregistrează, de obicei, valori normale ale tensiunii arteriale. Este ştiut şi demonstrat ştiinţific faptul că usturoiul acţionează ca un veritabil antihipertensiv, având şi proprietăţi hipocolesterolemiante şi anticancerigene. Alte studii epidemiologice au demonstrat că HTA este mai des întâlnită la indivizii supraponderali, dacă obezitatea afectează în special partea superioară a trunchiului. Grupele de risc sunt reprezentate de copiii şi adolescenţii obezi, aceştia având o predispoziţie pentru a fi supraponderali de-a lungul vieţii. Obezitatea reprezintă un factor de risc atât pentru hipertensiune, cât şi pentru diabet, boala cardiovasculară, osteoartrite şi unele cancere. HTA apare la 60-70% din diabetici şi este de cel puţin de două ori mai frecventă la aceşti bolnavi, faţă de nediabetici. HTA creşte riscul cardiovascular prin micro şi macroangiopatia diabetică (modificări vasculare la nivelul ochiului). Asocierea HTA cu hipercolesterolemia amplifică riscul cardiovascular la diabetici.

Consumul de alcool chiar moderat, induce valori mărite ale tensiunii arteriale. Asociat cu alţi factori de risc pentru HTA (fumat, consum de cafea, stres), alcoolul, chiar şi la un consum mic, zilnic, favorizează creşteri tensionale şi poate determina apariţia riscului de mortalitate coronariană, de aceea nu recomandăm consumul de alcool. Vestea bună este că HTA indusă de alcool poate fi reversibilă după întreruperea consumului.
Numeroase studii medicale epidemiologice implică fumatul în apariţia bolii cardiovasculare şi are efect aditiv când este asociat cu HTA şi hipercolesterolemia. Fumatul determină creşteri de scurtă durată ale tensiunii arteriale prin eliberarea unei substanţe numite norepinefrină, ce provine din terminaţiile nervoase adrenergice, ce este mediată de nicotină, fapt care se cumulează în timp şi cu numărul de ţigări folosite. Să nu uităm că, în SUA, unul din cinci decese este în relaţie directă cu fumatul şi că oriunde în lume, deci şi în România, fumatul reduce cu aproximativ 7 ani speranţa de viaţă.
Consumul de cafea poate determina creşteri acute ale tensiunii arteriale datorită vasoconstricţiei pe care o induce, de aceea nu este recomandată în HTA.
Sedentarismul şi reducerea activităţii fizice sunt importanţi factori de risc cardiovasculari de favorizare a obezităţii şi implicit ai HTA. Exerciţiile fizice susţinute constituie o modalitate de prevenţie sau de tratament nefarmacologic al HTA, acestea reducând mortalitalitatea cardiovasculară.
Factorii psihoemoţionali ce sunt legaţi de tipul de personalitate, de stres, de tipul de activitate au rol etiopatogenic (cauzal), în special în determinarea puseelor de HTA numai în corelaţie cu ceilalţi factori, mai ales genetici. Statistic s-a demonstrat că oamenii care aparţin personalităţii de tip A au un risc crescut de a face hipertensiune arterială. Din cele prezentate, remarcăm o puternică legătură între apariţia hipertensiunii arteriale şi influenţa bolilor civilizaţiei asociate cu factorii de risc arătaţi (fumatul, consumul de alcool, cafea, sare în exces, sedentarismul, stresul, creşterea cantităţii de glucoză, colesterol şi acid uric din sânge), fapt ce conduce la scăderea dramatică a speranţei de viaţă.

Domnule profesor Leonida Gherasim, ca participant de marcă al Simpozionului de cardiologie de la Poiana Braşov, vă rog să ne prezentaţi câteva impresii legate de această manifestare.
Simpozionul a avut ca temă principală hipertensiunea arterială şi bolile asociate ei. Cu această ocazie, am dorit să legăm patologia specifică hipertensiunii arteriale de bolile civilizaţiei, corelaţie ce acţionează în mod nefericit pentru bolnavi.
Aceste afecţiuni sunt, în primul rând, bolile metabolice, cum ar fi: diabetul zaharat, tulburările de metabolism lipidic şi, evident, bolile renale. Din acest punct de vedere, am invitat să participe în cadrul simpozionului nostru şi specialişti în bolile de nutriţie şi metabolism sau în afecţiunile renale, fapt ce a întregit valoarea ştiinţifică a manifestării noastre. În toate expunerile, programul a fost unul intensiv, fapt ce a adus în dezbatere nu numai progresele ce s-au făcut în cunoaşterea bolii, în evidenţierea complicaţiilor hipertensiunii arteriale sau în tratament, dar au fost supuse atenţiei şi tulburările metabolice adiacente HTA. Discuţiile legate de aceste boli au fost însoţite şi de măsurile terapeutice ce trebuie luate, pentru a fi tratate. Este de semnalat prezenţa a patru conferinţe desfăşurate în paralel, în cadrul simpozionului nostru, în care şi-au prezentat experienţele terapeutice specialişti din aproape toate centrele universitare, cum ar fi Braşov, Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara şi evident Bucureşti, fapt care a ridicat valoarea ştiinţifică a acestui congres. Semnalez că au fost unii participanţi şi din Germania, ce au venit mai ales în legătură cu prezentarea unor noi tipuri de medicamente antihipertensive cu acţiune pe sistemul nervos central.

Vă rog, în continuare, domnule profesor, să ne daţi câteva sfaturi legate de stilul de viaţă sănătos şi de prevenire a acestei maladii.
Creşterea tensiunii arteriale care se încadrează în valorile patologice începe, de obicei, în jurul vârstei de 35-40 de ani. Prima măsură ce se poate lua este controlul riguros şi înregistrarea nivelului de tensiune arterială, mai ales la persoanele ce au depăşit această vârstă şi care au în antecedentele familiale persoane hipertensive sau care au avut sau au boli cardiovasculare. O altă măsură este autoînregistrarea periodică a tensiunii arteriale. De ce? Pentru că tensiunea arterială este un indicator variabil şi de multe ori în mediul medical, adică la cabinete medicilor de familie sau în spital, ea arată uneori valori mai mari decât valoarea ei reală. Astfel, înregistrarea tensiunii arteriale se poate face foarte bine la domiciliu, cu ajutorul unor aparate electronice ce dau, de obicei, valori mai apropiate de valoarea reală şi care îi scapă pe unii posibili pacienţi de stresul „halatului alb”. Aceste valori trebuie evident prezentate medicului de familie, pentru că numai el este în stare, în primă fază, să clasifice şi să sfătuiască persoanele care au tensiunea crescută. O altă directivă generală este că nu orice hipertensiune arterială necesită tratament cu medicamente. Hipertensiunea arterială poate fi reglată prin stilul de viaţă şi prin factorii alimentari.

Ce reprezintă un stil de viaţă sănătos?
Stilul de viaţă sănătos înseamnă evitarea vieţii sedentare, printr-o activitate fizică moderată, dar constantă, prin menţinerea unei greutăţi corporale în limite normale, obligatoriu şi evident reducerea consumului de sare şi a alimentelor ce pot duce la îngrăşare printr-un exces lipidic şi glucidic. Astfel de măsuri sunt în stare să controleze, o bună perioadă de timp, nivelele tensionale, înainte de necesitatea introducerii tratamentelor medicamentoase antihipertensive, după sfatul medicului.

Când se introduce un tratament antihipertensiv şi ce reprezintă acest moment în viaţa viitorului bolnav cronic?
Introducerea medicaţiei antihipertensive înseamnă pentru pacient un moment decisiv, pentru că administrarea acestora este, practic, nelimitată. Regresia sau normalizarea tensiunii arteriale, după ce boala s-a instalat, nu este posibilă fără medicaţie. După cum nu este posibil ca numai medicamentele să realizeze valori aproape de normal ale tensiunii arteriale, dacă celelalte elemente cum ar fi: reducerea aportului de sare, zahăr şi grăsimi, evitarea consumului de alcool, cafea şi tutun, reducerea greutăţii corporale printr-o activitate fizică, constantă şi moderată nu sunt aplicate de pacient. În acest fel, trebuie conjugate atât măsurile generale nemedicamentoase, ce ţin de stilul de viaţă sănătos, cu tratamentul ce vizează administrarea de medicamente.

Cine stabileşte şi urmăreşte tratamentul curativ al unui bolnav cronic diagnosticat cu HTA?
În general, hipertensiunea arterială este îngrijită bine de către medicul de familie. El trebuie să preia bolnavii hipertensivi, să-i urmărească şi să le recomande tratamentul. În cazul formelor complicate sau pentru cele care nu răspund la tratament, medicul de familie îşi va trimite bolnavii, pentru consultaţii la medicul specialist internist sau cardiolog. O parte dintre hipertensiunile arteriale, care nu răspund la tratament au cauze bine definite care pot să fie curabile, în care bolnavul să se vindece sau să aibă complicaţii importante ce trebuie tratate sub supravegherea comună atât a medicului de familie, cât şi a medicului specialist.

Hipertensiunea arterială şi bolile civilizaţiei

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.