"Seminţele" sănătăţii de fier sunt substanţele nutritive şi, de aceea, trebuie să consumaţi alimente bogate în nutrienţi şi lipsite de toxine, iar apa şi aerul trebuie să fie lipsite de poluanţi. Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite, fetusul, şi apoi bebeluşul, va avea un corp normal şi sănătos.

Perioada prenatală
Înainte de naştere, sănătatea şi dezvoltarea normală a copilului sunt complet dependente de obiceiurile mamei sale. O mamă care vrea să se afle într-o stare optimă de sănătate trebuie să consume alimente lipsite de alergeni şi toxine şi bogate în substanţe nutritive. Mama care îşi neglijează propria sănătate poate aduce prejudicii şi sănătăţii copilului. De exemplu, deficitul de acid folic (sau vitamina B 9) creşte riscul ca bebeluşul să se nască cu spina bifida, un defect al coloanei vertebrale. Deficienţele de acizi graşi omega 3 pot conduce la tulburări în dezvoltarea creierului şi a sistemului nervos. Substanţele toxice pot cauza malformaţii congenitale şi retard intelectual, care invalidează copilul pe viaţă şi care ar putea fi evitate. Cea mai frecvent întâlnită intoxicaţie este sindromul alcoolismului fetal, un ansamblu de anomalii care apar la naştere. Fătul este cel mai expus efectelor devastatoare ale consumului de alcool în primul trimestru de sarcină, când îi poate fi afectată inima, dar şi ochii şi membrele. De asemenea, există şi riscul extrem de ridicat de a fi afectat sistemul nervos central, atât în primul trimestru, dar şi în următoarele două. Intoxicaţia cu plumb are urmări asupra inteligenţei copilului. Medicamentele pot afecta grav dezvoltarea fătului prin malformaţii şi dizabilităţi mentale. Chiar şi lipsa membrelor (de ex. a braţelor) poate fi rezultatul efectelor secundare ale medicamentelor. Pe cât posibil, femeile însărcinate ar trebui să evite complet medicamentele. Dacă mamele consumă alimente la care sunt alergice, acestea le slăbesc sistemul imunitar şi pot produce substanţe toxice în organism.

Laptele matern
Peste 50% din caloriile laptelui matern provin din grăsimile pe care le conţine. Laptele matern nu este în nici un caz un produs dietetic, fără grăsimi, iar bebeluşii au nevoie de grăsimi pentru a se dezvolta armonios. Compoziţia de acizi graşi a laptelui de mamă reflectă acizii graşi din alimentele consumate. Analizele arată că laptele matern poate conţine doar 1% acid linoleic - din grupa omega 6 (la femeile din Africa, cu o dietă bogată în carbohodraţi şi săracă în grăsimi) şi până la 15% (la femeile din Iordania, care consumă multe grăsimi polinesaturate). Studii clinice au demonstrat că procentul de acizi graşi omega 3 în laptele matern a crescut de la 0.1% la 4.7% la femeile care au consumat timp de 8 zile 45 grame uleiuri bogate în omega 3 cum ar fi inul sau cânepa. Dacă mamele consumă uleiurile presate la rece sau seminţe oleaginoase crude (seminţe decorticate de cânepă, dovleac, floarea-soarelui sau seminţe de in), atunci bebeluşul beneficiază şi de alte substanţe binefăcătoare conţinute, pe lângă acizii graşi polinesaturaţi esenţiali omega 6 şi omega 3.
Vitaminele şi mineralele sunt, de asemenea, transmise sugarului prin laptele mamei, cu condiţia ca acestea să fie prezente în organismul ei prin intermediul alimentelor consumate. Fierul reprezintă o excepţie. Laptele matern este sărac în fier, acest lucru protejând nou-născutul de reacţiile prooxidative pe care le poate provoca fierul. Conţinutul adecvat de fier în dieta mamei, în timpul sarcinii, duce la formarea unor rezerve de fier la făt, care se vor consuma treptat, în primele şase luni ale existenţei nou-născutului, până când sistemul digestiv al acestuia îşi dezvoltă abilitatea de a procesa alimente solide.

PUBLICITATE

Uleiurile esenţiale în alimentaţia copilului



Comentarii

Adauga comentariu »

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.