Cristina Anca Dascalescu este medic primar în medicina de familie, cu competenţă în api-fitoterapie

În lume, dar şi în România, bolile dermatologice cunosc astăzi o răspândire din ce în ce mai mare. Acest fapt este motivat de creşterea frecvenţei călătoriilor, de virulenţa agenţilor patogeni, de scăderea imunităţii grupurilor populaţionale cu risc, de lipsa igienei şi educaţiei sanitare.

Marea suprafaţă a pielii, dar şi caracteristica ei specială de organ de legătură între organism şi mediul înconjurător o fac vulnerabilă în faţa factorilor de risc amintiţi. Pielea este astfel expusă unei duble posibile agresiuni patologice, atât din afară, cât şi din interior. Tratamentul modern al acestor afecţiuni trebuie să fie bazat astăzi pe noile achiziţii şi cuceriri în domeniul ştiinţei medicale şi trebuie să ţină cont de conceptele fundamentale ale fiziopatologiei. Biochimia şi imunologia ne ajută în studiul fenomenelor alergice, alături de industria farmaceutică, dar şi de psihosomatică, ce întregeşte posibilităţile de tratament eficient în dermatologie.

Care este evoluţia actuală a patologiei dermatologice în România, faţă de acum douăzeci de ani?
La ora actuală, patologia dermatologică din România s-a diversificat faţă de anii anteriori. Dacă la începuturile acestei specialităţi medicale, în România predominau bolile de natură infecţioasă, piodermitele generate de stafilococ şi de streptococ, care se regăsesc şi astăzi, acum s-au adăugat bolile imunologice şi cancerul de piele.

Care sunt cauzele acestei diversificări a bolilor dermatologice?
În general, cauzele sunt diferite. De exemplu, în cazul afecţiunilor cauzate de microbi şi paraziţi, un rol important în declanşarea lor îl are lipsa de igienă şi de educaţie sanitară. Pe lângă piodermite, incidenţa scabiei se menţine constantă în ultimii ani. A crescut şi incidenţa bolilor alergice, a urticariei cauzate de o alimentaţie nesănătoasă şi alterată, a eczemelor datorate condiţiilor precare de igienă la locul de muncă şi a lipsei de protecţie a muncii în manipularea diverselor substanţe sau materiale. Sunt în creştere bolile imunologice şi cancerele de piele, unde contează foarte mult expunerea la radiaţiile solare între orele de risc maxim, 11-15. În cazul melanomului malign, expunerea excesivă în copilărie poate declanşa boala, iar în cazul carcinoamelor, riscul este dat de expuneri permanente cu acumulare a radiaţiilor solare.

Ştiinţa medicală afirmă că "medicina viitorului va fi medicina preventivă, pentru că este mai uşor să previi boala, decât să o tratezi." Ce părere aveţi despre această afirmaţie în cazul dermatologiei?
Este adevărat faptul că fiecare medic ar trebui să promoveze mai mult medicina preventivă, igiena şi educaţia sanitară a populaţiei. În dermatologie, oamenii trebuie avertizaţi cu privire la expunerile periculoase la radiaţiile solare în orele de maximă intensitate solară, pentru că riscă să se îmbolnăvească de cancer de piele. În cazul bolilor cu transmitere sexuală, din păcate, în România secolului XXI, încă mai avem sifilis, gonoree şi un mare pericol de infectare cu HIV. De asemenea, au apărut şi alte boli cu transmitere sexuală a căror frecvenţă este în creştere, cum sunt: herpesul genital, uretritele cu Chlamydia şi Mycoplasma, vegetaţiile veneriene, condiloamele acuminate şi plate. Prevenţia în cazul acestor boli
cu transmitere sexuală constă în evitarea raporturilor sexuale cu persoane necunoscute şi folosirea prezervativului.

Ca medic de familie, am remarcat, în ultima vreme, creşterea incidenţei psoriazisului. Cum comentaţi acest aspect?
Pot să vă spun că am o experienţă îndelungată în depistarea psoriazisului. Cu ani în urmă, psoriazisul se manifesta în jurul vârstei de 25-30 de ani, dar acum întâlnim psoriazis la copii, dar şi apariţia primului puseu de psoriazis şi la oamenii de peste 60 de ani. Să nu uităm că, în psoriazis, pe lângă factorul genetic, un rol foarte important în apariţia lui îl are şi stresul, chiar şi la vârste înaintate.

Ce trebuie să ştie pacienţii despre psoriazis? Se poate vindeca?
În privinţa psoriazisului, pacienţii trebuie să înţeleagă că la ora actuală nu există un tratament medical care să aducă o vindecare completă şi care să garanteze 100% că nu va mai apărea o recidivă. În general, leziunile cutanate dispar după un tratament local, dar cine a făcut o dată psoriazis nu are certitudinea că nu-l va mai face din nou. Acest aspect variază de la un individ la altul, la fel şi forma clinică sau extinderea leziunilor de psoriazis. Pacienţii ar trebui să înţeleagă că se recomandă un tratament continuu, iar în momentul apariţiei leziunilor să continue medicaţia până la dispariţia lor şi apoi să aplice un tratament de întreţinere. În ultima vreme, au apărut medicaţii noi, biologice, ce se adresează formelor grave şi extinse de psoriazis, cum ar fi psoriazisul artropatic.

Care ar trebui să fie atitudinea pacientului cu psoriazis?
Psoriazisul este o boală de durată şi important este ca pacientul să nu fie marcat de aspectul său în această afecţiune. Chiar am citit recent un articol în Revista Americană de Dermatologie că s-a remarcat apariţia de obsesii, depresii sau afectări psihice la bolnavii ce sufereau de diverse boli dermatologice. 

Cât de mult contează stilul de viaţă şi alimentaţia sănătoasă în tratamentul adjuvant al psoriazisului şi al bolilor dermatologice, în general?
Stilul de viaţă al pacientului şi alimentaţia sănătoasă sunt foarte importante în accelerarea procesului de vindecare în bolile dermatologice şi în reducerea posibilelor recidive. Evitarea factorilor stresanţi, ce pot declanşa anumite boli dermatologice, abandonarea consumului de alcool şi a fumatului sunt absolut esenţiale pacientului cu afecţiuni dermatologice, pentru că îi aduc o consolidare a stării generale de sănătate şi creşterea imunităţii organismului. Consumatorii de alcool trebuie să ştie că acest obicei le agravează afecţiunile dermatologice.

Contează de asemenea să evităm consumul de dulciuri rafinate, de alimente grase şi bogat condimentate. Care ar trebui să fie atitudinea oamenilor care bănuiesc că ar avea cancer de piele?
Din păcate, în cazul acestor cancere de piele, în România, se continuă să se vină tardiv la medic, atunci când boala este în stadiu avansat, fapt ce reduce semnificativ şansele de supravieţuire a bolnavului. În Australia, de exemplu, s-a reuşit să se stabilizeze incidenţa carcinomului malign, pentru că populaţia acceptă intervenţia chirurgicală într-un moment în care agresiunea bolii este minimă. La noi în ţară, încă mai există mentalitatea "să nu cumva să te atingi de astfel de tumori" şi astfel ele se dezvoltă şi metastazează, în dauna vieţii pacientului.

Care sunt semnalele de alarmă în cazul melanomului malign?
În cazul melanomului malign, numărul de pacienţi se dublează la fiecare 10 ani şi are o incidenţă de aproximativ 15 cazuri noi pe an la 100.000 de locuitori. Se remarcă apariţia lui la vârste din ce în ce mai tinere. Riscul major de transformare a nevilor nevocelulari (aluniţe) în melanom malign apare mai ales în cazul persoanelor cu nevi nevocelulari atipici, cu forme, culori şi dimensiuni modificate cu mărimea de peste 0,5 cm şi cu melanoame maligne în familie. Concluzionând, putem afirma că pacientul ce sesizează o modificare a formei, dimensiunii, culorii sau apariţia unei leziuni pigmentate într-un context anume, deci o leziune ce nu a existat înainte şi care apare pigmentată şi care creşte continuu, trebuie să-l alarmeze şi să-l trimită de urgenţă la medic. În această situaţie, excizia chirurgicală profilactică rămâne actul medical de bază în prevenirea melanomului malign.

Vă rog să le prezentaţi cititorilor câteva sfaturi generale cu privire la conduita terapeutică în cazul bolilor dermatologice.
Este bine ca pacienţii, atunci când sesizează apariţia unei boli dermatologice sau venerice, să se prezinte la medic. Să nu încerce să se trateze singuri, în cazul acestor afecţiuni sau la sfatul "binevoitorilor" ce nu sunt medici. O parte din aceste afecţiuni pot fi tratate foarte bine de către medicul de familie, dar pacientul să nu încerce să se trateze singur pentru că aceste boli se pot croniciza. De asemenea, în cazul cancerelor cutanate, speranţa că ele se vor rezolva de la sine este deşartă, iar o eventuală intervenţie medicală făcută tardiv poate fi inutilă, mai ales dacă deja au apărut diverse complicaţii majore.

PUBLICITATE

Piodermitele, psoriazisul, herpesul genital şi melanomul malign



Comentarii

Adauga comentariu »

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.