Considerat a fi „cea mai sănătoasă şi mai igienică băutură“ de către Louis Pasteur, sporind buna dispoziţie pentru unele persoane, acelaşi vin poate avea efecte neplăcute. Şi nu vorbim de mahmureală sau ameţeli, înroşirea pielii şi dilatarea vaselor de sânge, ci de adevărate reacţii alergice, precum: urticariile, astmul, eczema, mâncărimile la ochi şi la nas, rinita şi arsurile pe piele, în special pe faţă şi pe gât. Despre aceste reacţii tipice unor ingrediente conţinute de alcool vorbeşte Doctorul Vincent Crump de la Auckland Allergy Clinic. Sunt numeroase ingrediente conţinute în vin şi bere, care pot cauza astfel de reacţii la aceste „victime“:

Dioxidul de sulf (E220) este conservantul-cheie ce se adaugă în vin, prevenind degradările enzimatice şi de natură bacteriană. De asemenea, împiedică sporirea drojdiei, prevenind oţetirea vinului şi permiţându-i să dezvolte arome complexe înaintând în vârstă.
La cei care suferă de astm, dioxidul de sulf le agravează simptomele. Alte reacţii pot fi migrenele sau urticariile. Dioxidul de sulf este prezent în mai multe băuturi, nu numai în bere sau vin, chiar în sucurile de fructe. Dacă sunteţi alergică şi totuşi nu reacţionaţi la aceste produse înseamnă că ar putea fi de vină altă componentă a vinului.Vinurile mai dulci, în special cel alb, au un conţinut mai mare de dioxid de sulf. Astfel, o persoană care are alergie la aşa ceva poate reacţiona mai puţin la vinul roşu, care are un conţinut mai scăzut în sulfiţi.

Aditivii din vin.
Aceştia includ orice de la acidul ascorbic până la dimetilpolisiloxan care nu sunt necesari să fie menţionaţi pe etichetă.
Drojdia. Unii oameni reacţionează la drojdia prezentă în vin şi în bere în forma urticariilor.
Histamina. Aceasta este o amină eliberată de ţesuturile corpului în reacţiile alergice, provocând iritaţie. Bob Campbell, specialist în vinuri, consideră că jumătate de aspirină luată înainte de a bea vin este utilă în ameliorarea simptomelor cum ar fi febra fânului, rinitele, înfundarea nasului.

Specialiştii din Statele Unite ale Americii, mai exact de la „Food and Drug Administration“ au estimat că unul din 100 de oameni este sensibil la sulfit într-un anumit grad, dar pentru 10% din populaţie care este astmatică, mai mult de jumătate dintre ei prezintă riscul de a avea reacţii adverse la sulfit. Simptomele cele mai obişnuite sunt blânde şi implică o arsură a pielii însoţită de roşeaţă, urticarie, mâncărimi, înroşiri, furnicături şi umflături. Cele legate de respiraţie includ dificultăţile de respiraţie şi respiraţia şuierătoare. Reacţiile gastrointestinale implică crampele stomacale şi greaţa. Mult mai rare sunt scăderea presiunii sângelui, şocul, dificultăţile extreme de respiraţie şi pierderea cunoştinţei.

Dacă ai migrene, nasul sensibil şi obrajii îmbujoraţi după ce ai băut vin roşu, nu înseamnă neapărat că ai o reacţie alergică. Ar putea fi chiar simpla migrenă a consumului de vin roşu. Aceste reacţii nu pot fi neapărat puse în legătură cu conţinutul sulfitului din vin dar pot fi date şi de alte substanţe, precum histaminele, tiramina şi flavonoidele. Studiile chiar au arătat că aceste migrene pot fi evitate sau minimizate prin luarea aspirinei, ibuprofenului sau acetaminofenului înainte de a bea vin. Prin urmare, dacă bănuieşti că există ceva în vin sau în bere care îţi produce reacţii adverse, dar nu ştii sigur ce este, singura soluţie este să te duci la un doctor alergolog şi să-ţi faci o baterie de teste, în felul acesta îţi va confirma sau infirma dacă vinul este sau nu sursa disconfortului tău. Şi daca vei afla că nu eşti alergic la vreo componentă a vinului, atunci vei putea sărbători ciocnind un pahar cu... vin!

PUBLICITATE

Sunt alergica la ... vin



Comentarii

Adauga comentariu »

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.