Ovidiu Brazdău este psiholog, lector universitar la Facultatea de Psihologie a Universitatii Ecologice din Bucuresti.

În România, stresul este una dintre cele mai întâlnite afecţiuni psihologice. Când mergi la doctor şi nu suferi de o afecţiune clară, invariabil primeşti răspunsul: „e ceva pe bază de stres, încearcă să te odihneşti“.

Acum suferă de stres nu numai managerii, ci şi muncitorii, funcţionarii sau casnicele! Ce e de făcut? În ţările scandinave stresul este considerat o boală profesională. Există cabinete specializate pentru diagnosticarea stresului, care îţi pot arăta foarte clar nivelul şi cauzele lui. Iar dacă suferi de stres într-o formă gravă, soluţia este simplă: ţi se dă concediu medical şi ţi se recomandă şedinţe de consiliere psihologică sau psihoterapie.

În Franţa şi Germania problema se pune în aproximativ aceeaşi termeni. Diferenţa este că legile nu includ tratamente obligatorii. Însă, cum majoritatea francezilor merg cel puţin o dată pe lună la psihoterapeut, capacitatea de adaptare la stres este mult mai bună. Dar să revenim la contextul din România, unde jumătate din populaţie trăieşte în sărăcie. Nivelul scăzut de trai este un factor de stres permanent şi, oricât de pregătiţi am fi, tot nu avem ce face, decât să acceptăm situaţia.

Legile sunt mereu în schimbare, corupţia şi prostia politică sunt considerate probleme minore. Orice afacere prosperă poate cădea mâine. Băncile în care crezi că poţi avea încredere dau faliment, iar oamenii te trădează! Noi ne-am obişnuit cu „atmosfera“, dar cu preţul unei energii cheltuite permanent pentru adaptare. Astfel că avem prea puţină energie pentru a ne adapta evenimentelor critice din viaţă. Avem prea mulţi „agenţi stresori“ în jurul nostru!

Din punct de vedere psihologic, suntem mereu cu sabia lui Damocles deasupra capului. În astfel de situaţii ai două soluţii. Fie renunţi la dorinţa de a face ceva şi te integrezi în categoria lui „asta este, n-am ce face, n-am cum să trăiesc mai bine“, fie încerci să faci ceva. Şi atunci începi o luptă pe viaţă şi pe moarte cu tine însuţi.

Aşa se face că mulţi români trăiesc deja permanent cu un stres aproape cronic, pentru care, în ţările scandinave, ar fi concediaţi medical. Preţul plătit este sănătatea fizică. Stresul slăbeşte rezistenţa organismului şi astfel declanşarea bolilor este mult mai rapidă, iar românii plătesc cu propria lor sănătate orice progres al nivelului de trai.

Vă regăsiţi cumva în această categorie? Dacă da, e momentul să luaţi o pauză. Dacă nu, pregătiţi-vă, pentru că va veni momentul când stresul va fi mai puternic decât resursele voastre!

Stresul ne distruge viaţa

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.