Gina Gheoca este psihoterapeut, Preşedinte Asociaţia Română de Psihologie Transculturală, Managing Partner Scientific American Mind Romania, Equity Partner & Executive Editor Reţeaua Info-Sănătate.

1. Ce poate face sistemul de sănătate din România pentru persoanele din categoriile cu risc crescut, supraponderale si cele obeze?
O perioadă lungă de timp, obezitatea a fost considerată un simplu factor de risc pentru sănătate. În ultimii ani, Organizaţia Mondială a Sănătaţii a recunoscut-o ca afecţiune cronică. Totuşi, datele OMS indică în această perioadă o răspândire accentuată a obezităţii, cu implicaţii deosebite la nivel medical şi economic.
În România, este nevoie de un program unitar care să ne ofere o imagine corectă a supraponderii şi obezităţii. Acum există statistici despre diabet, pentru cazurile înregistrate în cabinetele de specialitate, există informaţii furnizate de cabinetele de medicina familiei, dar este nevoie de mai mult. De curând a fost anunţat de către Ministerul Sănătăţii un program naţional care include o componentă dedicată obezităţii. Însă, trebuie să facem mai mult şi să lucrăm concomitent atât în direcţia reducerii numărului de persoane supraponderale şi obeze prin depistarea cazurilor şi tratament început din timp, în acelaşi timp cu promovarea unui stil de viaţă sănătos şi echilibrat. 

2. Cum contribuie cadrele medicale la conştientizarea problematicii obezităţii în România şi ce le transmiteţi colegilor dvs cu privire la acest subiect?
Comunitatea medicală joacă un rol important atât în domeniul prevenţiei, cât şi al tratamentului obezităţii. Abordarea interdisciplinară a aceste afecţiuni este foarte importantă deoarece, pe lângă tratamentul afecţiunilor, pacientul supraponderal sau obez are nevoie să înţeleagă că trebuie să fie motivat nu doar sa scadă în greutate, ci să îşi schimbe stilul de viaţă pe termen mediu şi lung prin dietă adecvată, mişcare şi, în funcţie de caz, tratament medicamentos. Este un efort important atât pentru pacient şi apropiaţii săi, cât şi pentru echipa medicală care urmăreşte cazul. 
Rolul nostru este foarte important şi de aceea în acest an ne-am aliat mişcării europene împotriva obezităţii prin campania Ziua Europeană Împotriva Obezităţii, alături de organizaţii de pacienţi şi neguvernamentale, autorităţi, personalităţi publice şi mass media; împreună, informăm publicul despre riscurile supraponderii şi obezităţii şi promovăm adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Ne dorim să sprijinim persoanele supraponderale şi obeze să îşi controleze mai bine greutatea şi să îşi schimbe stilul de viaţă.

3. Cum este percepută obezitatea în ţara noastră?
Din păcate, oamenii nu o percep ca pe o problemă reală, deşi obezitatea este una dintre cele mai grave probleme de sănătate cu care ne confruntăm. Obezitatea are un rol important în declanşarea unor boli cronice precum diabetul de tip II, hipertensiunea arterială şi bolile cardiovasculare (insuficienţa cardiacă, hipertensiune, infarct miocardic), unele tipuri de cancer (cancerul de sân, de col uterin şi de colon), probleme respiratorii (sindromul de apnee în somn) şi articulare (artroza genunchiului, de pildă). La acestea se adaugă problemele psihologice şi de identitate de care pot suferi pacienţii diagnosticaţi cu obezitate.
La noi există acea vorbă din bătrâni – „gras şi frumos”, de aceea copiii sunt încurajaţi să mănânce mai mult decât ar trebui, cu o dietă hiperglucidică şi hiperlipidică, fără a avea activitate fizică pe măsură, ceea ce duce implicit la suprapondere la vârste fragede şi ulterior, invariabil, la obezitate.
Prin acţiunile noastre, ne dorim să îi facem pe oameni să devină conştienţi de această afecţiune cronică, să îi îndemnăm să se prezinte din timp la medicul de familie şi să adopte un stil de viaţă sănătos.

4. Unde ne situăm la acest capitol? (o statistică daca există).
Conform studiilor existente, în România rata obezităţii este de 25%, iar 50% dintre români sunt supraponderali.
Epidemia obezităţii este clar demonstrată pe toate meridianele globului. Nici o ţară nu este imună la aceasta. Datele globale ale OMS arată că, pentru prima dată în istoria omenirii, supraponderea este mai prevalentă decât subponderea. În lume există 1.6 miliarde de supraponderali, din care peste 400 milioane sunt obezi [5]. Previziunile OMS pentru anii ce vor urma sunt dramatice, estimându-se că în anul 2015 în lume vor fi aproximativ 2.3 miliarde de persoane cu suprapondere şi peste 700 milioane de obezi. Mai alarmantă este prevalenţa globală a supraponderii la copii şi tineri  care este de 10%,  2% fiind obezi [1]. Dacă în urmă cu 25 de ani 5% din copii americani erau supraponderali, azi cifra a ajuns la 15%. Două treimi din adulţii americani sunt supraponderali, jumătate din ei realizează criteriile obezităţii, 4.7% având obezitate morbidă [2]. Dar adulţii obezi reprezintă un veritabil risc pentru proprii lor copii. Astfel, copilul unui adult supraponderal are 40% „ şansa” de a deveni şi el supraponderal, cifră care se dublează dacă ambii părinţi sunt supraponderali [3]. Este un exemplu tipic de transfer al riscului la generaţia următoare [4].

Referinţe:
1. LOBSTEIN T et al. Obesity in children and young people-a crisis in public health. Working Group of IOTF. Obes Rev 2004; 5: suppl 1
2. LEMONICK MD. How we grew so big. Time 2004; 163: 56-80
3. WALLIS CLAUDIA. The obesity warriors. Time 2004; 163:96-104
4. MEMBERS OF THE MANAGEMENT TASK FORCE OF THE EASO. Management of obesity in adults:project for european primary care. Int J Obes 2004; 28: S226-S231
5. WORLD HEALTH ORGANIZATION. Obesity-preventing and managing the global epidemic,WHO Report ,Geneva 2000.

Cum se implica sistemul de sanatate in ajutarea persoanelor cu boli metabolice

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.