Întâlnirea membrilor Forumului Naţional de Prevenţie cu tema „Prevenţia cardiovasculară în actualitate. Programe de succes în Europa”, a reunit personalităţi din lumea medicală din România, printre care s-au numărat: Prof. Dr. Pekka Puska, Preşedinte World Heart Federation, Dr. Dan Deleanu, Preşedinte Societatea Română de Cardiologie, Prof. Dr. Dan Gaiţă, Coordonator Naţional de Prevenţie,  Dr. Iulia Kulcsar, Coordonator Naţional de Prevenţie, Prof. Dr. Radu Lichiardopol, Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Prof. Dr. Adrian Covic , Societatea Română de Nefrologie, Prof. Dr. Miron Bogdan, Societatea Română de Pneumologie, Prof. Dr. Mircea Cinteză,  Prof. Dr. Dan Mircea Cheţa, Preşedinte al Fundaţiei pentru Alimentaţie Sănătoasă.

În cadrul acestei întâlniri s-a discutat situaţia alarmantă a ratei deceselor din cauze cardiovasculare în România şi s-au indicat câteva măsuri clare cu aplicabilitate imediată pentru populaţie în prevenirea afecţiunilor cardiovasculare. La întâlnire au participat peste 30 de specialişti români din diverse ramuri medicale. Prezenţa Prof. Dr. Pekka Puska, Preşedintele World Heart Federation şi coordonatorul unor programe de prevenţie de succes la nivel european, confirmă interesul şi hotărârea comunităţii ştiinţifice internaţionale de a lupta împotriva bolilor cardiovasculare. Specialiştii prezenţi au susţinut aplicarea  unor măsuri clare care pot genera beneficii substanţiale în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei prin schimbări simple în alimentaţie, renunţarea la fumat şi includerea a 30 de minute de mişcare zilnică printre activităţile cotidiene.

Prof. Dr. Pekka Puska, Preşedintele World Heart Federation: „În Europa de Vest mortalitatea din cauze cardiovasculare a scăzut în ultimele decenii datorită faptului că aici gravitatea factorilor de risc cardiovascular a fost pe deplin înţeleasă de populaţie ca urmare a programelor de prevenţie derulate de autorităţile implicate. Oamenii au început să facă schimbări în ceea ce priveşte principalii factori de risc cardiovascular – alimentaţia cu un conţinut ridicat de grăsimi saturate şi sare, lipsa mişcării, fumatul – şi rezultatele se văd!”

Cercetările demonstrează că 80% din decesele provocate de afecţiuni cardiovasculare ar putea fi prevenite, daca s-ar controla optim factorii de risc cardiovascular. Statisticile situează România pe loc fruntaş la mortalitate şi incidenţa bolilor cardiovasculare (BCV). 42% din decesele înregistrate în rândul bărbaţilor şi 55 % dintre cele ale femeilor sunt cauzate de BCV. „2 din 3 români mor în urma afecţiunilor cardiovasculare, faţă de doar 1 din 3 europeni din nucleul tradiţional al Europei de Vest.”, a declarat Prof. Dr. Dan Gaiţă, Coordonator Naţional de Prevenţie.  

Specialiştii au adoptat Declaraţia de la Barcelona privind importanţa Calităţii Grăsimilor din Alimentaţie

Declaraţia de la Barcelona cu privire la importanţa calităţii grăsimilor pentru sănătate a fost elaborată în cadrul Reuniunii Internaţionale a Experţilor în nutriţie (IEM) (1-2 februarie 2009, Barcelona) şi reprezintă primul pas al unei campanii globale ce vizează informarea consumatorilor privind consumul de grăsimi pentru ca aceştia să facă alegerile benefice pentru sănătate.

IEM a fost organizată sub auspiciile Uniunii Internaţionale pentru Ştiinţe Nutriţionale (IUNS) şi Federaţia Mondială pentru Sănătatea Inimii (World Heart Federation). Reuniunea a fost prezidată de Prof. Ricardo Uauy - Chile (Preşedintele IUNS), alături de un Comitet Director alcătuit din Prof. Pekka Puska – Finlanda (Director General, Institutul Naţional pentru Sănătate şi Bunăstare din Finlanda, Preşedinte Ales al World Heart Federation), Connie Diekman MEd, RD, LD, FADA – SUA (Director al Facultăţii de Nutriţie, Universitatea Washington din St. Louis), Prof. Ibrahim Elmadfa – Austria (Director, Institutul de Ştiinţe Nutriţionale, Universitatea din Viena), Prof. Bert Koletzko – Germania (Şeful Departamentului de Boli Metabolice şi Medicină Nutriţională), Dr. von Hauner de la Spitalul de Pediatrie, Ludwig-Maximilians – Universitatea din Munchen şi Dr. Hans Zevenbergen – Olanda (Director Nutriţie, Departamentul de Cercetare şi Dezvoltare al Unilever). 

Dr. Dan Deleanu, Preşedinte al Societăţii Române de Cardiologie: “Adoptarea Declaraţiei de la Barcelona reprezintă încă un pas important în lupta de prevenire a bolilor cardiovasculare. Acest document este important pentru că subliniază şi oferă recomandări cu privire la calitatea grăsimilor din alimentaţia zilnică bazându-se pe experienţa şi contribuţia celor mai cunoscuţi specialişti în domeniu.”

Prof. Dr. Dan Gaiţă, Coordonator Naţional de Prevenţie: “Din punct de vedere conceptual, prevenţia este simplă, însă aplicarea este mai dificilă pentru că necesită implicarea tuturor: autorităţi, medici, populaţia generală. Spuneam că prevenţia este simplă. Iată, am adoptat un document internaţional cu privire la grăsimile alimentare, şi lansăm un mesaj simplu – mâncaţi mai sănătos, înlocuiţi grăsimile “rele”, şi anume cele saturate şi trans, cu cele “bune” adică cele poli şi mononesaturate.”

Dieta joaca un rol esential in prevenirea afectiunilor cardiovasculare

În conformitate cu normele institutelor internaţionale de sănătate şi cu studiile recente, pentru o sănătate optimă se fac următoarele recomandări privind calitatea grăsimilor din alimentaţie, pentru populaţia din întreaga lume, începând cu vârsta de doi ani: grăsimile pot asigura până la 30-35 la sută din aportul zilnic de energie; grăsimile saturate nu trebuie să depăşească 10 la sută din aportul caloric zilnic; grăsimile esenţiale polinesaturate (omega 6 şi omega 3) trebuie să contribuie cu 6-10 la sută din aportul caloric zilnic; consumul de grăsimi trans nu trebuie să depăşească unu la sută din aportul caloric zilnic, iar restul până la 35 la sută să fie asigurat de grăsimile mononesaturate.

Astfel, pentru a preveni afecţiunile cardiovasculare trebuie redus consumul grăsimilor saturate şi trans, cum sunt untul, brânzeturile şi laptele grase, carnea grasă sau produsele prăjite în grăsimi animale. În schimb, acestea ar trebui înlocuite cu produse cu conţinut scăzut de grăsimi saturate, dar bogate în grăsimi nesaturate şi grăsimi esenţiale polinesaturate. Este vorba despre produse precum uleiurile vegetale de floarea-soarelui, soia, rapiţă, măsline, produsele obţinute din acestea, margarinele tartinabile superioare, maionezele de calitate, fructele, legumele şi peştele gras.

Recomandările de consum în ceea ce priveşte diferitele tipuri de grăsimi:

·        Cantitatea totală de grăsimi: nu ar trebui să depăşească 30 – 35 % din aportul caloric zilnic

·        Grăsimile saturate: trebuie să reprezinte maxim 10% din aportul caloric zilnic

·        Grăsimile polinesaturate: nu trebuie să depăşească 6 – 10% din aportul caloric zilnic

·        Grăsimi trans: maxim 1% din aportul caloric zilnic

·        Grăsimi mononesaturate: pot constitui până la 35% din aportul caloric zilnic

Recomandările pentru grăsimile esenţiale Omega 3 şi Omega 6, transpuse în grame:

-         acid alfa linolenic (ALA) – Omega 3 - 2g /zi

-         acid linoleic (AL) – Omega 6 - 10g /zi.

Prevenţia cardiovasculară în actualitate. Programe de succes în Europa

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.