Secretar General de Redacţie Reţeaua Info-Sănătate

În contextul crizei actuale cum vă descurcaţi cu deficienţa cadrelor  medicale?

Anul acesta prin ordonanţa privind reducerea cheltuielilor de personal, de la începutul anului au fost blocate toate posturile, aşa că suferim şi avem o deficienţă privind numărul de personal. Nu avem cum să facem angajări cu atât mai mult cu cât acum a mai apărut şi legea 329 care prevede tot o raţionalizare a cheltuielilor în domeniul sănătăţii şi observăm că la începutul anului acea ordonanţă ne-a blocat acoperirea cu numărul de personal, în sistemul sanitar. Acum prin reorganizarea instituţiilor, nu numai că vom reduce în continuare cheltuielile dar suntem obligaţi, paradoxal, să intrăm în concediu fără plată. Asta presupune deficit de activitate şi neasigurarea serviciilor medicale, prin urmare beneficiarii serviciilor noastre au mult de suferit.

Ce alte efecte ale crizei financiare resimţiţi?

Întârziere a alocărilor bugetare. Deşi avem file de buget cu prevederi bugetare pe care noi le cunoaştem şi le primim în termene legale, deocamdată observăm o întârziere în deschiderea finanţărilor şi respectiv în alimentarea conturilor puse la dispoziţia spitalelor.

Sunteţi depăşiţi de numărul pacienţilor?

Observăm că trebuie să depunem eforturi suplimentare pentru a asigura calitatea serviciilor, o continuitate a lor. În acest an este o creştere a numărul pacienţilor cu depresii din cauze multiple şi cu siguranţă criza economică este un factor.

Cu ce vă mândriţi?

Cu creşterea calităţii serviciilor în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii pacienţilor. Acesta a fost

unul dintre obiective şi noi considerăm că ne apropiem de standardele europene. Suntem unul dintre spitalele care asigură în continuare, din fonduri proprii pe o calitate crescută a serviciilor, inclusiv tratamentul medicamentos, prin care ne deosebim de alte spitale. Nu

avem probleme cu asigurarea tratamentului medicamentos.

Ce investiţii s-au făcut în ultimul an?

Am avut o problemă majoră. Separarea utilităţilor de către fosta policlinică Titan, în prezent Asociaţia Medicală Titan, care o dată transformată în cabinete individuale medicale (înainte funcţiona împreună cu Spitalul de Psihiatrie Titan Dr. Constantin Gorgos) a fost necesar să ne separăm cu contractele şi să realizăm aceste lucrări. De la bugetul de stat am avut o finanţare pe aceste investiţii, dar am realizat şi accesarea unor finanţări externe derulând în prezent două proiecte cu finanţare externă. Respectiv înfiinţarea unui Centru de instruire şi asistenţă în psihiatrie, obiectiv realizat printr-o finanţare cu un parteneriat, un acord între MS din România şi cel al Afacerilor Externe din Olanda. Finanţarea constă în 300.000 de euro de la partea externă şi o finanţare de 95.000 de euro din partea României.

O altă finanţare va fi asigurată printr-un parteneriat cu Norvegia şi vom pune bazele înfiinţării unui centru de îngrijire a copiilor cu tulburări în dezvoltarea psihomotorie, în special cu autism. e un proiect care a primit deja finanţarea. Contractul cu partenerul extern a fost semnat. Urmează să derulăm construcţia pe parcursul anului 2010. Finalizarea va fi în aprilie 2011.

Ce aţi schimba la sistemul sanitar existent în România?

În orice sistem sunt multe de făcut. O evaluare reală a serviciilor acordate beneficiarilor şi o încurajare a personalului medical spre creşterea performanţei serviciilor acordate ar fi benefică. Faptul că în prezent se merge deja pe o egalizare a veniturilor personalului medical din sistemului sanitar fără a face o departajare între categoriile de personal care realizează performanţă şi restul categoriilor de personal, care asigură servicii în cadrul unor norme.

Noi ar trebui să avem in vedere că serviciile de sănătate nu se asigură cu normă. Trebuie în continuare să asigurăm o calitate a serviciilor şi o finanţare în funcţie de performanţă. În România sistemul sanitar a fost mereu finanţat insuficient. În jur de 2,7-3 % din PIB reprezintă finanţarea anuală la nivelul României. O finanţare de 6, 7% din PIB cu siguranţă va duce la o creştere a eficienţei.

Doriţi să adăugaţi ceva?

O eventuală implicare a factorilor de decizie de la nivel de vârf, respectiv guvernamental şi o creştere a atenţiei asupra acestui sistem, la fel într-un paralelism cu sistemul de învăţământ. Se pare în continuare că factorii de decizie guvernamentali acordă o atenţie mai scăzută sau inexistentă chiar acestor 2 sisteme de importanţă majoră.

Dacă dorim să avem o societate în care preocuparea este pentru cetăţean şi dorim să asigurăm un nivel de trai cât mai aproape de decenţă, cele două sisteme ar trebui considerate prioritate. Cu siguranţă o dată dezvoltate, cele două sisteme vom avea o dezvoltare şi pe celălalte două domenii.

Finanţare de 300.000 de euro din partea Olandei

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.