72 vizitatori online |
Gastrita, un stres al zilelor noastreAveţi dureri frecvente de stomac? Simţiţi arsuri puternice În partea superioară a abdomenului, mai ales atunci când mâncaţi? De vină ar putea fi gastrita. Luminita Valcea |
 |
 |
 |
 |
 |
„Cum s-a întâmplat?“ vă puteţi întreba. Nimic mai simplu. Mâncaţi la timp? Beţi prea multe cafele? Sunteţi prea stresat?
Gastrita se poate manifesta prin usturimi în partea de sus a abdomenului, dar poate evolua şi fără simptome. Printre factorii de risc, care pot duce la apariţia gastritelor, se numără: alcoolul, excesul de cafea, mesele neregulate sau medicamentele în exces.
Stresul este de multe ori vinovat de apariţia gastritelor. „Persoanele care fac gastrită pe fond nervos sunt caracterizate de obicei prin toleranţă scăzută la frustrare, perfecţionism exagerat, nevoia de a controla, neputinţa acceptării unui eşec, standarde foarte înalte şi ireale, nesiguranţă, teamă, neputinţă, angoasă, anxietate prelungită. De multe ori, nervii macină la propriu mucoasa stomacului, mai ales când persoana e foarte mânioasă, dar nu exteriorizează această energie negativă“, este de părere psihologul Cristiana Alexandra Leviţchi.
„Gastritele acute de stres pot fi determinate de numeroase situaţii agresive, cum sunt politraumatismele severe, intervenţiile chirurgicale complexe, stările septice, arsurile grave care depăşesc 30% din suprafaţa corporală, transfuziile cu cantităţi mari de sânge“, afirmă dr. Cristian Iorga, medic specialist chirugie generală.
Cei care suferă de gastrită în forma ei acută pot avea dureri însoţite de greaţă şi rareori de vărsături. În cazul gastritei de reflux, durerile sunt însoţite şi de arsuri şi de vărsături. Dr. Cristian Iorga spune că tratamentul gastritei prezintă particularităţi pentru fiecare formă anatomo-clinică. Doar un număr redus de cazuri, de 10-20%, necesită tratament chirugical.
„Tratamentul medical are ca scop reducerea pe cale medicamentoasă a acidităţii gastrice. În cazul gastritei acute de stres, datorită posibilei evoluţii nefavorabile, trebuie să luăm în considerare tratamentul profilactic.“
Practic
1. Relaxează-te
· Aşează-te confortabil pe fotoliu sau în pat.
· Pune o muzică de relaxare şi imaginează-ţi că eşti la mare sau la munte (unde îţi place mai mult).
· Începe să respiri adânc, lent, inspirarea să fie mai scurtă decât expirarea.
· Învaţă să respiri: respiraţia completă, apicală (din gât), toracală (din torace-piept), abdominală (din abdomen).
· Dacă ştii să respiri abdominal, poţi să te relaxezi doar prin acest tip de respiraţie (respiraţia abdominală calmează foarte bine nervii de orice fel şi duce la relaxare şi la somn).
2. Acceptă-te
· Acceptă că nu poţi fi perfect/ă.
3. Comunică
· Comunică-ţi temerile, dorinţele, nevoile. Dacă problema ta implică mult mai multe aspecte ale vieţii, apelează la un psihoterapeut.
(exercuţiu propus de psihoterapeut Cristiana Alexandra Leviţchi)
| « inapoi [adauga articol] | Articol vizualizat de 5217 cititori |
|
|
PUBLICITATE |
