56 vizitatori online |
Vaccinul este răspunsulColegul de serviciu strănută, tuşeşte şi acuză dureri de gât? E clar: are gripă. E lângă biroul tău, te însoţeşte la masă, la şedinţe... şi strănută întruna. psihoterapeut Gina Gheoca |
 |
 |
 |
 |
 |
Gina Gheoca este psihoterapeut, Preşedinte Asociaţia Română de Psihologie Transculturală, Managing Partner Scientific American Mind Romania, Equity Partner & Executive Editor Reţeaua Info-Sănătate.
Ştii că microbii împrăştiaţi prin strănut se pot împrăştia pe o rază de 2-3 metri, cu o viteză de aproximativ 150 km/h... Deci, cea mai facilă cale de a te „pricopsi cu gripă. Ce-i de făcut?
Vaccinarea este răspunsul, pentru că îţi oferă imunizare activă. Vaccinul antigripal este metoda de profilaxie a bolilor infecţioase, implicit a gripei, şi poate fi efectuat anual. Înainte de această etapă, medicul trebuie să se asigure că cel care a solicitat vaccinul nu este alergic la una din componentele acestuia, cum ar fi gentamicina sau neomicina.
Sunt două tipuri de vaccinuri:
- vaccin inactiv (conţine viruşi nevii), care este administrat prin injectare. Este acceptat a fi folosit de copiii de peste 6 luni, de bătrâni, de cei sănătoşi şi de cei cu probleme medicale cronice.
- spray nazal – vaccin antigripal, este folosit de cei cu vârsta cuprinsă între 5 şi 49 de ani, mai puţin de gravide.
În aproximativ două săptămâni după vaccinare se dezvoltă anticorpii care protejează împotriva infecţiei cu virusul gripal.
Când faci vaccin?
În octombrie sau noiembrie este cel mai bine să te vaccinezi. Totuşi, luna variază, sezonul gripal poate dura chiar până după luna mai. ACIP (Advisory Committee on Immunization Practices) recomandă vaccinarea anuală împotriva gripei pentru următoarele categorii de persoane:
- toate persoanele, încluzând şcolarii, care vor să reducă riscul îmbolnăvirii cu gripă sau al transmiterii acesteia la alţii;
- toţi copiii, de la 6 luni la 4 ani;
- toate persoanele cu vârsta de cel mult 50 de ani;
- copii şi adolescenţi (cu vârsta între 6 luni şi 18 ani) care au primit tratament cu aspirină şi pot fi predispuşi riscului contaminării cu sindrom Reye după ce a fost luat virusul gripal;
- femeile care vor fi însărcinate în anotimpul gripal;
- adulţii şi copiii care prezintă dereglări pulmonare cronice (inclusiv astm), cardiovasculare (cu excepţia hipertensiunii), renale, hepatice, hematologice sau metabolice (inclusiv diabet zaharat);
- adulţii şi copiii care au imunitate (incluzând imunitatea provocată prin medicaţie sau imunitatea deficitară la virus);
- persoanele care locuiesc în casele unde se alăptează un copil;
- adulţii şi copiii aflaţi în anumite condiţii, prezentând de exemplu, disfuncţii cognitive, atacuri de inimă sau alte tulburări neuromusculare, care pot compromite funcţia respiratorie;
- personalul medical, dar şi medicii, care intră în contact direct cu pacienţii;
- persoanele care îngrijesc copiii;
- persoanele sănătoase care doresc să evite o asemenea boală.
Cine nu ar trebui să fie vaccinat
Unele persoane nu ar trebui să fie vaccinate fără a fi consultaţi în prealabil de doctor. Acestea sunt:
- persoanele care au alergie puternică la ouălele de găină;
- persoanele care au avut o reacţie severă în trecut la vaccinul antigripal;
- persoanele care au manifestat sindromul Guillain-Barré cu şase săptămâni înainte de a se vaccina;
- copiii mai mici de 6 luni;
- persoanele care au o boală moderată sau severă, însoţită de febră, ar trebui să aştepte până ce simptomele se ameliorează.
Sursa: Advisory Committee on Immunization Practices, Raport 2007
| « inapoi [adauga articol] | Articol vizualizat de 2198 cititori |
|
|
PUBLICITATE |
