Gina Gheoca este psihoterapeut, Preşedinte Asociaţia Română de Psihologie Transculturală, Managing Partner Scientific American Mind Romania, Equity Partner & Executive Editor Reţeaua Info-Sănătate.

Care sunt cauzele apariţiei răcelilor?
Apariţia răcelilor, cu întregul cortegiu de afecţiuni pulmonare depinde în mare măsură de interacţiunea dintre agresivitatea virusurilor sau bacteriilor ce pătrund în organism şi vigoarea mecanismelor de apărare antiinfecţioasă de la nivelul aparatului respirator. Care sunt acestea? Liniile de apărare în bătălia cu infecţiile respiratorii sunt reprezentate de:
- structura căilor aeriene superioare ce, prin curburi sau strâmtorări succesive, împiedică intrarea cu uşurinţă a particulelor mari în căile aeriene superioare;
- mucoasa respiratorie este tapetată cu cili care prin mişcarea lor controlată, deplasează spre faringe mucusul respirator protector, realizând şi o barieră mecanică cu rol de protecţie împotriva ataşării germenilor de mucoasa respiratorie;
- macrofagele alveolare, împreună cu leucocitele polimorfonucleare neutrofile şi limfocitele, intervin în apărarea nespecifică şi specifică (secreţia de anticorpi).
Severitatea unei răceli, respectiv a unei infecţii pulmonare nu depinde atât de virulenţa germenilor, cât mai ales de o apărare imună deficitară, atât la nivel local, cât şi general.

Care sunt cele mai frecvente afecţiuni respiratorii şi cum se manifestă?
Cea mai uşoară, dar şi capricioasă afecţiune respiratorie este guturaiul sau rinofaringita acută. Ea nu trebuie confundată cu gripa, despre care vom vorbi într-un număr viitor, boală deosebit de gravă, care poate pune în pericol viaţa micului pacient, manifestată prin stare generală profund alterată, febră înaltă persistentă, dureri musculare şi complicaţii de temut, boala fiind permanent în atenţia medicului pediatru sau de familie. Rinofaringita acută este un proces viral, ce apare mai ales în sezonul rece. Copiii fac de obicei 3-4 rinofaringite pe an, în funcţie de numărul expunerilor la boală ce se transmite de obicei, pe cale aeriană. În cursul bolii poate surveni suprainfecţia bacteriană, conducând la apariţia complicaţiilor. Debutul bolii la sugar este brusc, la 1-2 zile de la contactul cu persoana bolnavă. Apare febra ridicată (390-400) care precede semnele locale manifestate prin iritabilitate, agitaţie, strănut, rinoree (secreţie nazală apoasă abundentă). Secreţia nazală poate determina obstrucţia nazală, fapt ce periclitează suptul, ducând la o alimentare dificilă. Unii sugari pot prezenta o insuficienţă respiratorie moderată sau vărsături şi/sau scaune diareice. La copiii mai mari boala se manifestă prin uscăciunea şi iritarea nasului şi a faringelui, urmată de strănut, secreţie nazală apoasă, uneori tuse, cefalee, dureri musculare, anorexie (lipsa poftei de mâncare), stare de rău şi febră moderată. La 24 ore de la debut, secreţia nazală poate deveni purulentă. Boala durează 3-4 zile în lipsa complicaţiilor bacteriene.

Ce putem face, cum putem trata aceste boli?
Să consultăm medicul specialist, deoarece aceste simptome vizează şi debutul unor boli infecto-contagioase ale copilăriei (rujeola, varicela), poliomielita, rinita alergică (fără febră şi cu alte simptome de însoţire), sau secundare prezenţei corpilor străini intraţi accidental în nas (secreţie unilaterală persistentă). Astfel putem evita posibilele complicaţii datorate suprainfecţiilor bacteriene, otita medie, laringita, traheobronşita la sugar şi sinuzita la copilul mare. În cazul răcelilor necomplicate, tratamentul este reprezentat de umidificarea aerului, hidratarea copilului prin administrarea de lichide (ceaiuri la intervale frecvente), dezobstrucţia nasului, prin aspirarea secreţiilor nazale sau îndepărtarea cu ajutorul tampoanelor umectate cu ser fiziologic, administrate doar cu 15-20 minute înainte de alimentaţie. Combaterea febrei se realizează cu ajutorul antitermicelor de tipul paracetamolului sau ibuprofenului, la recomandarea specialistului. Aspirina este contraindicată copiilor mici şi a sugarilor, existând suspiciunea de apariţie a sindromului Reye. Antibioticele vor fi recomandate de medic, pentru a evita o administrare inutilă, dar şi apariţia complicaţiilor ce pot pune în pericol viaţa micuţilor noştri.

Care sunt indiciile ce necesită prezentarea de urgenţă la spital?
Trebuie să urmărim anumite semnalele de alarmă, dintre care cele mai importante sunt:
- respiraţie mai rapidă, uneori dificilă;
- temperatură ridicată, ce nu cedează la antitermice;
- copilul nu poate bea sau mânca;
- prezenţa unor vărsături şi a scaunelor diareice frecvente;
- stare generală alterată;
- prezenţa bolii în primele luni de viaţă sau la copii cu alte boli asociate, congenitale (malformaţii congenitale) sau dobândite (boli gastrointestinale, hepatite, t.b.c.).

Tratamentul fitoterapic ne poate ajuta în tratamentul acestor boli?
Aportul plantelor medicinale în ameliorarea afecţiunilor respiratorii se realizează prin creşterea imunităţii locale şi generale, prin inhibarea dezvoltării microorganismelor nocive, dar şi prin acţiunea lor antibacteriană, emolientă şi expectorantă. Fitoterapia recomandă la copiii mai mari infuzia din cimbru, frunze de mentă, anason, ciuboţica cucului, frunze de pătlagină, muguri de pin, cimbrişor, soc şi tei. Utile sunt şi siropul de coacăze negre, mere sau mure, dar şi citricele, smochinele, gulia, prazul, ceapa şi usturoiul. În perioada febrilă a bolii se vor evita consumul de dulciuri rafinate pentru că acestea scad imunitatea generală a organismului.

PUBLICITATE

Răcelile noastre, un indicator fidel al imunităţii



Comentarii

Adauga comentariu »

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.