64 vizitatori online |
Eşti o mamă bună?Alege răspunsul care ţi se potriveşte cel mai bine şi citeşte rezultatul.
|
 |
 |
 |
 |
 |
1. Copilul este pentru tine:
a. Cea mai mare bucurie;
b. Un motiv de permanentă îngrijorare;
c. Un sprijin la bătrâneţe.
2. Dacă jucându-se, copilul tău s-a lovit:
a. Îl duci imediat la doctor;
b. Îl cerţi şi apoi verifici cât de tare s-a lovit;
c. Faci tot ce este nevoie pentru a-l linişti şi a-l pansa, apoi discuţi cu el despre cum poate evita pe viitor rănirea.
3. După părerea ta, naşterea unui copil înseamnă:
a. Consolidarea relaţiei dintre părinţi;
b. Creşterea responsabilităţilor părinţilor;
c. Mărirea cheltuielilor familiei, de aceea ar trebui să aibă loc numai atunci când părinţii îşi permit să crească un copil.
4. Ce crezi că ai face dacă nu ai putea avea copii:
a. Ai adopta unul;
b. Ţi-ai căuta de lucru la diferite familii pentru a le îngriji copiii;
c. Ţi-ai lua un animal asupra căruia să-ţi reverşi toată dragostea.
5. Consideri că de creşterea copilului trebuie să se ocupe:
a. Ambii părinţi;
b. Numai mama;
c. Pe rând, când unul dintre părinţi, când celălalt.
6. Dacă un copil strică ceva fără să vrea:
a. Crezi că trebuie pedepsit;
b. Îi spui că a greşit şi-l rogi să nu mai repete greşeala altădată;
c. Îl cerţi şi eşti tot timpul cu ochii pe el pentru a nu mai strica ceva.
7. Gândul că vei deveni mamă:
a. Te face să-ţi pui întrebarea dacă vei fi potrivită sau nu în acest rol;
b. Te face foarte fericită;
c. Te determină să concepi un program elaborat pentru educarea copilului.
8. Cum îi vei răspunde copilului atunci când te va întreba cum s-a născut:
a. „Te-a adus barza“;
b. „Ai tot timpul să afli, mai întâi să creşti“;
c. „Mami şi tati se iubesc foarte mult, aşa că ai crescut în burtica mea“.
9. Cum consideri că este mai bine să-ţi educi copilul:
a. Îl laşi să mai şi greşească, tocmai pentru a învăţa din greşeli, dar nu-l laşi singur chiar de la început;
b. Te străduieşti să aibă tot ce-i trebuie pentru ca niciodată să nu-i fie greu;
c. Îl înveţi permanent ce e bine şi ce e rău, ce să facă şi ce să nu facă, ştiind toate acestea din propria ta experienţă.
10. Pentru a-l învăţa pe copil să facă anumite lucruri:
a. Îi spui ce trebuie să facă şi ce să nu facă;
b. Îi impui să facă anumite lucruri şi îi interzici altele;
c. Încerci să-i stârneşti interesul şi faci împreună cu el unele activităţi.
Rezultatul:
Majoritate "a": eşti ca o cloşcă. Din prea multă dragoste, vrei să-i oferi copilului tău totul pe tavă. Te gândeşti că astfel el nu se va chinui, dar acest mod de a te purta cu el îl transformă într-un copil care depinde atât de mult de tine, încât nu mai ştie să se descurce singur. Mai târziu în viaţă, când va avea de rezolvat o problemă, va căuta mereu ajutor din partea celorlalţi, iar aceia nu vor mai fi la fel de săritori ca tine. Înţelege că un copil trebuie să-şi formeze propria lui personalitate, de aceea trebuie să aibă dorinţe şi opinii proprii, pe care e bine să-l încurajezi să şi le exprime. Numai în acest fel va începe să aibă încredere în el şi va putea să depăşească obstacolele din viaţă.
Majoritate "b": eşti cam severă. De câte ori greşeşte îl pedepseşti aspru şi apoi îl supraveghezi mult timp ca să te asiguri că nu va repeta greşeala. Încearcă totuşi să-i vorbeşti, să-i explici ce aştepţi de la el, folosind un ton calm şi arătându-i cum să procedeze pentru a fi bine. În acest fel, copilul nu se va simţi copleşit de vinovăţie, iar tu nu te vei mai enerva din orice. Dacă îi impui să facă ceva, fără să-i explici de ce şi fără să ţii cont de propriile lui preferinţe, îi sufoci dezvoltarea personalităţii, iar dacă mai şi ţipi la el şi îl loveşti, el va prelua modelul şi îl va aplica la rândul lui în viitoarea lui familie. Copilul de care nu eşti niciodată mulţumită va deveni retras şi închis în sine şi nu va mai dori să comunice cu cei din jur.
Majoritate "c": eşti mama perfectă. Ai învăţat cum trebuie să te porţi cu copilul, când să-l laşi singur şi când să-l susţii. Cel mai mult te interesează ca acest copil să fie fericit şi împlinit, iar pentru aceasta nu consideri că alintarea sau severitatea excesivă ajută. Dimpotrivă, îl cerţi atunci când trebuie şi cum trebuie, dar îl şi lauzi atunci când e cazul. Nu-l răsfeţi, îi respecţi dorinţele şi tot timpul te străduieşti să-i dai încredere în el, să capete siguranţă de sine. Prin acestă atitudine poţi fi sigură că îl vei forma ca învingător.
| « inapoi [adauga articol] | Articol vizualizat de 2109 cititori |
|
|
PUBLICITATE |
