Îţi otrăvesc corpul lent, dar sigur. Şi aşa apar bolile psihosomatice: afecţiuni care au la origine probleme emoţionale sau sunt întreţinute de acestea. Ulcerul, diabetul, hemoroizii, hipertensiunea, psoriazisul sunt câteva dintre afecţiunile psihosomatice. În fond, orice boală fizică poate fi menţinută şi agravată de stres şi emoţii negative. Dacă vrei să îi descoperi originea psihologică, trebuie să scormoneşti în viaţa familială, profesională, afectivă… şi să înveţi cum să potoleşti vârtejul emoţional cu ajutorul psihoterapiei, sunetului sau acupuncturii. Omul este o unitate între psihic şi fizic.

Înseamnă că aceste două laturi se influenţează reciproc: o problemă fizică poate produce suferinţă psihică şi invers. Emoţiile sunt cauze posibile de îmbolnăvire şi au o localizare „preferenţială“ în organism. Tristeţea îşi găseşte „cuibul“ în plămâni, în timp ce îngrijorarea (grijile de zi cu zi) afectează stomacul. Furia, sentimentele reprimate „lovesc“ ficatul. Iar o bucurie excesiv de intensă afectează şi slăbeşte inima. Când te enervezi brusc, ţi se împăienjenesc ochii (de unde expresia: „Am văzut negru înaintea ochilor de supărare.“). Ai senzaţia că ţi-a urcat tot sângele în cap. Reacţia este atribuită ficatului, prin expresia „temperament coleric“, adică „bilios“. Uneori, aceste crize pot ajunge până la voma bilioasă. Când îţi este frică sau eşti îngrozit, trăirile copleşitoare îţi afectează rinichii. În medicina tradiţională chineză, energia rinichiului hrăneşte părul. Dacă este secătuită brusc din cauza fricii, părul albeşte. Astfel, devine posibil ca un om să albească în doar câteva ore în urma trăirii unei spaime bruşte.

Acupunctura psihologică alungă suferinţa
Emoţiile negative, prea intense şi trăite timp îndelungat, pot produce blocaje ale circulaţiei energiei şi sângelui. De-a lungul coloanei vertebrale, de-o parte şi de cealaltă, se află câte două şiruri paralele de puncte corespunzătoare organelor situate la acelaşi nivel. „Durerea la palparea acestor puncte indică suferinţa fizică sau psihică a organului în cauză, este de părere dr. Răzvan Ionescu, specialist în acupunctură. De exemplu, durerea în punctele corespunzătoare plămânilor arată fie o suferinţă fizică (astm, bronşită, cancer), fie una psihică (tristeţe, melancolie). Manevrele de deblocare (prin acupunctură, presopunctură, masaj) pot înlătura efectele, dar nu şi cauzele. Pacientul se va simţi eliberat, dar dacă îşi alimentează permanent un sentiment negativ puternic (ură, mânie), tensiunea va reveni. Suferinţa psihică poate fi un răspuns la influenţa mediului. Cei care lucrează cu publicul îşi reprimă sentimentele şi trăiesc stări de frustrare. Cei care utilizează mult calculatorul îşi solicită în exces ochii (care sunt «hrăniţi» de către ficat). Ficatul ajunge şi el în suferinţă şi produce nervozitate. În astfel de cazuri, este mai uşor de acţionat şi efectele sunt de mai lungă durată“.

Cu Chopin la relaxare
Emoţia şi sunetul au un punct comun: vibraţia energetică. Muzica terapeutică este ca o magie care vindecă dizarmonia produsă de emoţiile negative. Nemulţumirea, revolta, furia afectează zona inferioară a organismului (genitală, intestinală, renală şi a ficatului, până la plexul solar). Pentru restabilirea echilibrului energetic, această parte rezonează foarte bine cu muzica ritmată (sârba, muzica tribală). Răpăiala de tobe intensifică eliminarea toxinelor şi ajută la reenergizarea zonei. „Sunetul are efect terapeutic“, spune Ana Maria Iliescu, maestru în terapii complementare. „Pentru relaxare şi liniştire recomand orice muzică de pian (de preferat, Chopin). Nemulţumirea îşi are şi ea medicamentul ei: tonul do major (Chopin). Revolta se dizolvă sub vraja lui re major (opera Carmina Burrana de Carl Orff), iar furia se risipeşte ca şi când nici n-ar fi fost atunci când se confruntă cu mi major (muzica tribală). Tonul de fa major (Romanţa în Fa major a lui Beethoven) are ca efect un control optim asupra tuturor emoţiilor şi corespunde zonei inimii. Sol major (Schubert) facilitează exteriorizarea sentimentelor şi comunicarea. Pentru deschiderea spirituală, tonul de la major ajută cel mai mult (sunetele de flaut, harpă - Mozart). Legătura cu divinitatea se ţese cu si major (muzica sacră).“

Neurochimia iubirii
Este îndrăgostirea o „boală“ de dorit? Ce se întâmplă din punct de vedere neuropsihologic atunci când ne îndrăgostim? „Senzaţiile şi comportamentele asociate iubirii sunt similare cu cele asociate dependenţei de droguri“, afirmă psihologul Elena Schifirneţ, specialist în neuroştiinţe. De aceea „bolnavii din dragoste“ au aceleaşi simptome, senzaţii şi comportamente ca şi pacienţii din programele de dezintoxicare aflaţi în sevraj. Există un circuit special implicat în starea de iubire, responsabil de sentimentul deosebit de plăcut de dragoste. Revederea persoanei iubite are ca efect activarea unor arii cerebrale specifice. Majoritatea acestor arii sunt inervate cu dopamină (unul din hormonii plăcerii). Activitatea dopaminergică explică atât pasiunea romantică (creşterea cantităţii de dopamină), cât şi starea neplăcută similară depresiei în caz de respingere sau încheiere a relaţiei romantice (scăderea cantităţii de dopamină).“

Dacă psihicul poate să te îmbolnăvească, poate oare să te şi vindece? Este posibil ca acolo, în adâncul fiinţei tale, să ai ascunse resursele necesare însănătoşirii. Medicii şi terapeuţii ştiu că este posibil. Tristeţea, furia, vinovăţia, groaza sunt emoţii fireşti. Doar trăirea lor excesivă îţi otrăveşte corpul. Însă, odată ce preiei controlul emoţiilor tale, această armonie se va oglindi subtil şi în corp.

PUBLICITATE

Emoţiile puternice te pot îmbolnăvi



Comentarii

Adauga comentariu »

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.