![]() |
Intoxicaţiile acute la copilIntoxicaţiile copilului reprezintă o problemă majoră a morbidităţii şi mortalităţii copilului şi adolescentului datorită frecvenţei în creştere a acestora, precum şi a gravităţii lor. de Crucian Hotăran |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
Crucian Hotăran este medic primar pediatru, doctor în ştiinţe medicale în cadrul Centrului Medical Doctor Luca, Piteşti.
Ele sunt generate de patrunderea in organism a unor substante toxice din mediul inconjurator, de natura vegetala, animala sau chimica (in special medicamentoasa).
Cresterea frecventei intoxicatiilor copilului si deplasarea acestora inspre substantele medicamentoase si a toxicelor de uz casnic este proportionala cu gradul de industrializare, cu progresul tehnic si cu ridicarea standardului de viata din ultimele decenii; de altfel, intoxicatiile au si fost incluse printre „bolile civilizatiei”, ele avand repercusiuni grave medico-sociale, necesitand ingrijiri scumpe si de lunga durata, producand mari suferinte umane, care uneori se pot finaliza cu infirmitati sau chiar cu decesul.
Intoxicatiile acute sunt urgente medicale deosebite, a caror evolutie ulterioara depinde adeseori de primele gesturi efectuate; de aceea, este foarte importanta educatia sanitara a populatiei, pentru cunoasterea modalitatilor de producere, simptomelor si, mai ales, a atitudinii in prezenta unei potentiale intoxicatii.
Intoxicatiile la copil sunt accidentale, ca urmare a tendintei naturale a copilului nesupravegheat de a „explora”, de a ingurgita diferite substante si droguri potential toxice, lasate neglijent la indemana acestuia; in schimb, la adolescent si adult, in cea mai mare parte, intoxicatiile sunt voluntare, in scop suicid (urmare a unor stari conflictuale la scoala sau in familie ori a unor probleme sentimentale).
Frecventa cazurilor de intoxicatii la copil
Frecventa cazurilor de intoxicatii la copil este net majoritara pentru perioada de varsta 1 - 5 ani (80-85%), mai ales la baieti (mai curiosi, mai exploratori).
Odata cu cresterea in varsta, frecventa intoxicatiilor copilului scade, inregistrandu-se o a doua ascensiune a lor dupa varsta de 15 - 16 ani, in special la fete (intoxicatii voluntare).
In ceea ce priveste natura toxicelor incriminate, in ordine descrescatoare, acestea sunt:
- medicamentele (50% din cazuri) - aspirina, sedative, antihistaminice, analgezice, antitusive, antidepresive, barbiturice;
- substante de uz casnic (35-40%) - detergenti, substante corozive (soda caustica, acizi tari), solutii dezinfectante, solventi organici, petrolul si produsii de distilare ai acestuia, insecticide, raticide, pesticide, produse cosmetice;
- toxice diverse (10-15%) - alcool, monoxid de carbon, alimente alterate, conserve, ciuperci toxice si alte toxice vegetale, intepaturi de paianjen, muscatura de sarpe etc.
Toxicul poate patrunde in organism pe cale digestiva - cel mai frecvent -, pe cale aeriana, cutanata, la nivelul sacului conjunctival sau pe cale injectabila (accidental).
Simptomatologia, in cazul unei intoxicatii acute, debuteaza brusc la un copil sanatos, cu stare generala buna in orele si momentele anterioare accidentului. Intoxicatia este sugerata de prezenta in preajma copilului a unor flacoane de medicamente sau alte substante toxice, cu dopul desfacut, de schimbarea brusca a comportamentului copilului. Simptomele trebuie recunoscute in timp util de catre anturaj pentru a se putea acorda primul ajutor pana la internarea in spital.
Grupe de simptome si semne clinice
Practic, intoxicatiile provoaca patru grupe de simptome si semne clinice, instalate in ordine cronologica astfel:
- sindromul digestiv: greturi, varsaturi, dureri abdominale, hemoragii digestive, diaree, uneori sangvinolenta, salivatie abundenta, uneori senzatia de arsura bucala si esofagiana, ulceratii ale mucoasei bucale, amorteli ale limbii, halena specifica etc.
- sindromul cardio-vascular: accelerarea (tahicardie) sau incetinirea (bradicardie) a batailor inimii, palpitatii, colaps (extremitati reci, livide sau cianotice), hipotensiune arteriala, insuficienta cardiaca.
- sindromul respirator: tulburari ale ritmului respirator, care poate fi accelerat sau, mai rar, sacadat, neregulat, tuse, durere toracica, hipersecretie bronsica etc.
- sindromul neuropsihic: este foarte variat, in functie de toxicul care a produs intoxicatia: excitatie, euforie, logoree, expansivitate, tulburari neuromusculare si psihosenzoriale (tremuraturi, contractii musculare, confuzie, pierderea echilibrului, ameteli, halucinatii), convulsii, paralizii oculare (marirea pupilei – midriaza sau micsorarea acesteia – mioza), relaxarea sfincterelor, coma.
Tratament
Tratamentul intoxicatiilor acute vizeaza:
- Masuri de profilaxie, constand intr-o educatie sanitara a populatiei, realizata prin conferinte, publicatii, emisiuni radio-TV, recomandand pastrarea medicamentelor si a toxicelor in ambalaje originale, corect etichetate, in locuri inaccesibile copiilor, diferite de locul de pastrare a alimentelor, distrugerea medicamentelor si toxicelor ramase nefolosite, supravegherea si educatia copiilor, sfaturi despre primele masuri in caz de intoxicatie acuta.
- Masuri generale de tratament, care vizeaza inlaturarea, diminuarea sau neutralizarea toxicului la nivelul portii sale de intrare.
Pentru toxicele patrunse in organism pe cale digestiva, evacuarea gastrica se face prin provocarea mecanica sau medicamentoasa de varsaturi si spalatura gastrica, evacuarea continutului intestinal prin purgative, neutralizarea toxicului in stomac cu carbune activat sau solutii coloidale (lapte, albus de ou - in intoxicatiile cu acizi tari) sau solutii acide (otet sau suc de lamaie in intoxicatiile cu substante alcaline - soda caustica).
Varsaturile pot fi provocate fie mecanic, prin excitarea faringelui cu o spatula, fie prin ingestie de solutie hipersalina (cu sare de bucatarie) calda. Varsaturile sunt contraindicate in intoxicatiile cu substante corozive (datorita riscului de perforatie si hemoragie), precum si in come, convulsii, intoxicatii cu petrol si derivati sau in intoxicatii cu detergenti spumanti (risc de aspiratie).
Pentru toxicele volatile inhalate, masurile de urgenta constau in scoaterea intoxicatului din mediul toxic la aer curat, respiratie artificiala, administrare de oxigen la spital.
Indepartarea toxicelor ce contamineaza tegumentele (acizi, pesticide, hidrocarburi) se face prin scoaterea hainelor, spalare abundenta a pielii, unghiilor, parului cu apa calda si sapun. in cazul toxicelor insolubile in apa se va folosi mai intai alcool ori acetona, apoi spalarea abundenta cu apa si sapun. Toxicele patrunse in sacul conjunctival se indeparteaza prin spalare abundenta cu ser fiziologic caldut, sub usoara presiune sau cu apa sterila ori chiar apa simpla; apoi copilul se indruma intr-un serviciu de specialitate. Pentru toxicele injectate sau cele care au patruns in organism prin intepatura de paianjen, scorpion sau muscatura de sarpe se aplica un garou deasupra muscaturii sau injectiei (fara a suprima circulatia arteriala) si se aplica o punga cu gheata local.
Masuri specifice de tratament, dependente de natura toxicului si care se realizeaza in spital.
Este deosebit de important de stiut ca in cadrul Departamentului de Toxicologie al Spitalului Clinic de Urgenta pentru copii „Grigore Alexandrescu” din Bucuresti este organizat un serviciu telefonic de urgenta pentru informarea populatiei asupra masurilor de prim ajutor in cazul unui copil intoxicat, pana la sosirea ambulantei in vederea internarii in spital. Serviciul este abordabil permanent, 24 de ore, din orice regiune a tarii, putand fi apelat de la orice telefon fix, public sau mobil la numerele: 021.210.61.83 sau 021.210.62.82.
| « inapoi [adauga articol] | Articol vizualizat de 3400 cititori |
| PUBLICITATE |





34 vizitatori online










