Asociația Transplantaților din România (ATR) a organizat marți 26 iulie la sediul ATR o conferință de presă ca reacție a Asociației față de informațiile apărute în unele publicații referitoare la furtul de persoane pentru prelevarea de organe și la traficul de organe.

Temele dezbătute în cadrul conferintei de presă au fost: denigrarea activității de transplant; impactul pe care campania de denigrare îl are asupra acceptării donării de organe al rudelor persoanelor aflate în moarte cerebrală ducând la scăderea șanselor ca persoanele aflate pe listele de așteptare să primească un organ vital; afectarea cadrelor medicale din centrele de transplant; greutațile întâmpinate de asociațiile de pacienți transplantați în realizarea campaniilor pro-donare; listele de așteptare și procedura urmărită până la efectuarea unui transplant.

La conferință au participat: Gheorghe Tache - Primvicepreședinte Asociația Transplantaților din România, Amali Teodorescu - Vicepreședinte Asociația Transplantaților din România, Elena Corla - Vicepreședinte Asociația Transplantaților din România, Gheorghe Pavel - Vicepreședinte Asociația Transplantaților din România, Stefan Birtalan - Asociația Transplantaților de Ficat din România (Livertrans), Daniel Dimulescu – de la Asociația Română de Transplant Pulmonar.

Transplantul înseamnă înlocuirea prin procedee chirurgicale a unui organ “nefuncțional” cu altul funcțional. Donatonatorul în moarete cerebrală poate dona toate organele vitale – dacă sunt în bună stare: rinichi, ficat, inimă, plămân, pancreas. Pentru ficat şi rinichi există şi posibilitatea de donator viu, viaţa şi sănătatea acestuaia nefiind puse în pericol. De asemenea se vorbeşte din ce în ce mai mult de “donatorii marginali”, cei fără activitate cardiacă.  Termenul medical pentru organul transplantat este “grefă”. În cazul transplantului, imunitatea pacientului transplantat constituie principala barieră de acceptare a grefei, aceasta fiind percepută de organismul primitorului ca un corp străin, iar reacţia naturală fiind cea de respingere. Astfel, pacientului transplantat îi sunt administrate medicamente imunosupresoare, care duc la diminuarea imunității organismului și oferă protecție împotriva rejetului, lăsându-l însă pe pacientul în satere post transplant fără protecţie împotriva microbilor, viruşilor, bacteriilor, fungiilor etc.

Gheorghe Tache, primvicepreședinte ATR a precizat că scopul conferinţei de presă este manifestarea indignării pacienţilor cu transplant şi a celor aflaţi pe listele de aşteptare pentru un transplant faţă de unele informaţii negative privind donarea şi activitatea de transplant prezentate de o parte a media în ultimele 2 – 3 săptămâni.

“Prin intermediu presei ne dorim să formăm o opinie reală asupra activității de transplant. Îi asigur pe această cale pe toți reprezentanții mass media că Asociația Transplantaților din România le stă oricând la dispoziție cu informații reale, concrete și testimoniale ale membrilor care au trecut printr-un transplant, singura noastră dorință fiind ca publicul din România să cunoască realitatea despre activitatea de transplant, despre donarea de organe și despre efortul și implicarea medicilor care efectuează aceste operații. Iar ca să reflectăm corect ceea ce se întâmplă și să luptăm cu prejudecățiile oamenilor despre donarea de organe, avem nevoie de sprijinul presei.

Regretăm şi suntem profund indignaţi că unele publicaţii promovează întâmplâtor sau nu, concomitent, unele posturi TV, informaţii neverificate, simple zvonuri, cu impact emoţional major în rândul publicului, care conduc la o imagine deformată şi negativă asupra activităţii de transplant şi de donare de organe”, a adăugat acesta.

Gheorghe Tache a mai precizat că în 2010, într-un asemenea context, la nivelul capitalei, doar familiile a 2 persoane aflate în moarte celebrală și-au dat acceptul pentru prelevarea de organe. Media anuală, în condiții normale, este între 20-30 persoane de la care se prelevează organe (informații preluate de la Agenția Națională de Transplant). Ceea ce înseamnă că șansele celor aflați pe listele de așteptare au scăzut considerabil. “În 2011, până în acest moment, în Bucuresti s-au prelevat organe de la 12 donatori aflați în moarte celebrală şi vom vedea până la sârşitul anului, impactul unor astfel de campaniilor negative”.

“De multe ori se crede că medicul care efectuează transplantul îşi dă avizul asupra caracterului legal în cazul transplantului de la donator viu. Nu! În fiecare centru de transplant există o comisie de avizare care studiază dosarele și care își dă avizul ETIC asupra efectuării actului de donare. Din comisia de avizare fac parte 3 medici: un medic cu specializare în bioetică din Colegiul Medicilor de la nivel județean sau din București, un medic psihiatru sau un psiholog și un medic primar cu funcție de conducere în centrul respectiv de transplant, neimplicat în echipa de transplant. Ei sunt cei care verifică actele, dosarul, actul notarial care atestă că donarea organului este de bună credință, verifică dacă drepturile pacientului sunt respectate. Medicii din echipa de transplant nu au legatură cu avizarea dosarului” a mai precizat Tache.

“Problema cu care ne confruntăm în ultimul timp potrivit afirmaţiilor dumneavoastră: <<piața organelor>>. Există 2 elemente, cererea și oferta, adică se întalnesc 2 disperări: a celui care simte că firul vieții i se poate întrerupe oricând și a celui care trăiește, dar nu are cu ce. De aici şi până la sala de operaţie, însă, există Comisia de Avizare – filtrul care schimbă lucrurile. În plus de asta trebuie precizat că membrii comisiei de etică nu sunt detectivi, ei avizează sau nu dosarul în baza unor acte pe care pacientul le-a depus şi care sunt strict responsabilitatea acestuia şi a emitentului lor” a declarat Amali Teodorescu, vicepreședinte ATR.  

Traseul unui pacient care necesită transplant este lung până la sala de operație: mai întâi are loc înscrierea pe listele de asteptare (se poate sta de la o lună, la toată viața) în centrele de transplant specifice, efectuarea testelor de compatibilitate (pe lângă compatibilitatea fiziologică, atât donatorul cât și primitorul trebuie să fie perfect sănătoși – să nu aibă infecţii, să nu fie purtători de viruşi, microbi etc.), apoi, dacă intră în discuţie un donator viu (posibilitate care există numai pentru transplantul renal şi pentru cel de ficat), dosarul este analizat de către comisia de avizare din centrul de transplant respectiv şi abea după ce a trecut de aceasta, intră în comisia medicală de specialitate.  

La conferință au mai participat 2 pacienți transplantați: de plămân și de ficat. Transplantul pulmonar nu se realizeaza în România, dar în tânăra Asociație Română de Transplant Pulmonar sunt în prezent 17 pacienți transplantați de plămân, 16 dintre ei fiind operați la Viena și unul la Barcelona. Reprezentant al Asociației Transplantaţilor de Ficat din România – Livertrans, cunoscutul sportiv Ștefan Birtalan a declarat că este pacient transplantat de ficat, transplantul fiind efectuat acum 3 ani, în Romania - “lucru de care sunt mândru şi pe care îl afirm în discuţiile cu străinii pe care îi întâlnesc în relaţiile profesionale şi de care ei sunt şocaţi”. Reprezentanţii acestor două asociaţii se alătură reacţiei ATR vizavi de tema conferinţei.

“Asociaţia este o organizaţie vie, care susţine activitatea de transplant în România şi necesitatea acută a transplantului de organe. Pentru aceasta ATR a desfăşurat şi continuă să desfăşoare, în cadrul proiectului permanent “Fereastră deschisă spre mine”, campanii de informare a societăţii privind importanţa donării de organe, ce înseamnă donarea şi ce prevede legea română în domeniu. Prelevarea înseamnă şansa la o a doua viaţă, cel mai frumos şi preţios dar este “grafonul”, a spus Elena Corla, vicepreşedinte ATR.

Printre principalele probleme cu care se confruntă pacienții transplantați se numără: monitorizarea post-transplant, protecţia socială și accesul la medicația imunosupresoare. Este vital ca medicația tranplantaților să nu fie întreruptă, nici măcar pentru perioade scurte (câteva zile), deoarece pacienții ajung în rejet, apoi la deces.

Medicamentele dedicate pacienților transplantați sunt stabilite numai de către medicii specialiști din centrele de transplant și nu pot fi înlocuite sub nici o formă fără acordul acestora.

“Au existat situații când medicamentele nu au ajuns la timp și am fost nevoiți să facem chete pentru ca unii dintre noi să nu fie nevoiți să întrerupă tratamentul” a adăugat Gheorghe Tache.

Situație semnalată de către Pavel Gheorghe - vicepreşedinte ATR: în județul Călărași în ultima lună nu s-a găsit în farmacii unul dintre medicamentele imunosupresoare, “la farmaciile contactate în oraşul Călăraşi am primit raspunsul că medicamentul nu mai este găsit la distribuitori, fapt care nu s-a mai întâmplat înainte.”

“Noi, pacienții cu transplant suntem profund indignați de modul cum unele publicatii mass media și posturi TV difuzează informații neverificate cu privire la activitatea de prelevare și donare de organe, respectiv de implicare a unor cadre medicale în astfel de activitati. Consecintele unor astfel de informatii crează o stare de stres în plus pentru medicii specialiști, spulberă speranțele unor pacienți aflați pe listele de așteptare în vederea efectuării unui transplant prin refuzul familiilor potenţialilor donatorilor, dar conduce și la formarea unei imagini negative despre transplant în rândul opiniei publice.

Pentru noi transplantul înseamnă a ne naște a doua oară

Pentru noi transplantul înseamnă a ne naște a doua oară, a ne continua drumul în viață, a ne putea îndeplini visurile și idealurile pe care fiecare ni le-am făcut. Acest lucru se datorează în egală măsură “titanilor” noștri din centrele de transplant și a echipelor din subordine, precum și a generozității donatorilor și familiilor acestora.

Pe ei îi respectăm, apreciem și le multumim din tot sufletulul pentru ceea ce au făcut, fac și vor face pentru noi. De aceea nu putem accepta denigrări la adresa lor bazate pe informații neverificate sau răutăcioase.

Avem o legislaţie în domeniu de nivel european, un for ştiinţific pe linie de transplant (Romtransplant), un organism instituțional (Agenţia Naţională de Transplant) cu atribuţii şi competenţe bine delimitate în ceea ce priveşte prelevarea şi donarea de organe.

Însăşi activitatea Asociației Transplantaților din România este afectată în derularea campanilor pro donare de atitudinea și prejudecățile oamenilor simpli care se bazează numai pe informațiile obținute şi din respectivele surse. Întotdeauna presa ne-a fost un aliat util în informarea opiniei publice și a factorilor abilitați din sistemul sanitar cu privire la nevoile și problemele pacienților transplantați și pe această cale le mulțumim și sperăm că vom avea aceeași colaborare constructivă și pe viitor.

Date transplant în România:

Ø      Asociația Transplantaților din România – 15 ani de activitate, peste 1300 membri înscriși;

Ø      Estimativ, în România în acest moment sunt peste 2000 de persoane care așteaptă un transplant renal, 40 care așteaptă un transplant cardiac, 400 transplant hepatic şi 5 în aşteptarea unui transplant pulmonar.

Ø      În ceea ce privește numărul donatorilor de organe, România se află pe ultimele locuri din Europa, cu numai un donator la un milion de locuitori, faţă de media europeană de 20 de donatori la un milion de locuitori;

Ø      În prezent, în sistemul de dializă sunt peste 9000 de pacienţi (MS şi-a planificat pentru 2011-2012 să deconteze dializa pentru 9511 pacienţi), dintre care peste jumătate au indicaţie de transplant sau se pot califica pentru un transplant.

Ø      Conform Normelor Tehnice de realizare ale programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011-2012, cost mediu/transplant renal: 66.278, cost mediu/transplant hepatic: 232239 lei, cost mediu/transplant cord: 107.000 lei.

Ø      Programul Naţional pentru Transplant de Organe si Tesuturi avizat de Ministerul Sănătăţii pentru anul 2011 prevede a fi efectuate: 272 de transplanturi de rinichi, 60 de transplaturi de ficat, 16 de cord şi aproximativ 200 de transplanturi de măduvă;

Ø      Centrele acreditate pentru activitatea de transplant de organe sunt la: București (Fundeni pentru transplant renal şi de ficat, Spitalul de Urgenţă Floreasca pentru transplant cardiac şi cord - pulmon), Cluj-Napoca (pentru transplant renal), Târgu-Mureș (pentru transplant cardiac), Iași (pentru transplant renal), iar la Constanţa se încearcă transplant de “insule pancreatice”.

Reacția Asociației Transplantaților din România

Comentariu
Introdu codul alaturat

Momentan nu exista comentarii.